Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 PRUSIA $1 RE VOLUTI A ROMÄNÄ DE LA 1848 247 „Atunci insä ar fi si сотефй nostru aici subminat. Evitarea unei astfei de intímplári va fi о sarcinä principalä a politicii germane mai inalte“.« Parvenindu-i, intre timp, informari despre „intruniri nocturne“ ale celor mai da vazä bőiért moldoveni, care ar intcnfiona sä-1 detroneze pe domnitor, dupä cum i-a relatat unul dintre ei, Richthofen intreprinde demersuri pe lingä M. Sturdza, incercind sä-1 determine la concesii. Astfel, ii infätLseazä situatia periculoasä in care se aflä $i-l statuierte, pentru a prevcni „räul“, sä-i convoace pe marii boieri, sä le asculte dolean^ele ?i, in mäsura in care erau compatibile cu prevederile Regulamentului organic, sä le accepte. De asemenea, pentru a-$i asigura sprijinul täränimii, sä-i usureze intrucitva sarcinile. L-а mai atentionat sä foloseascä in serviciul statului tineri formati la universi tátile germane, care si-au insusit alte notiuni de drept, decit cele in vigoare in tarä. Dupä cum raporta insä Richthofen la 27 martié Iui Canitz, demersui säu a e$uat, domnitorul a afirmat cä-si cunoa?te tara sa „mai bine decit Dumneavoasträ”41 42. Consului general al Prusiei il asigura, totodatä, pe ministrul de externe de la BerV'n, cä interventia lui n-a avut un caracter politic §i n-a fost о actiune indreptatä impotriva Rusiei al cärei reprezentant (consului) a fost martor si participant la íntreaga discufie, „ci de interesül general al umanitä^ii si in mod deosebit al comertului“, aflat in perspectiva unei lovituri amenintätoare si generale, care ar putea avea consecinfe si in provinciile industriale ale ZoUuerem-ului43. De altfel, adaugä el, comertul e deja „la pámint” si probabil cä toate datorióle negustorilor „de aici“ vor rámíne neachitate la „tirgul de Pásti“ de la Leipzig. Concomitent, Richthofen a acfionat, de comun acord cu viceconsulul austriac, pentru linistiirea sudi^ilor germani, care formau „starea de mijloc a capitalei“ (Ia?i) si care, temindu-se de oamenii polifiei sí de arnäuti, si-a manifestat dorinta de a infiinta о gardä cetäteneascä, luind §i mäsuri impu.se de eventualitatea „unui caz extrem“.44 Evenimentele s-au precipitat, §i in seara zileá de 27 martie/8 aprilie 1848 a avut loc adunare de la Hotelul Petersburg. Cu acest prilej a fost ales comitetul insärcinat sä alcätuiascä petitia cu cele 35 de revend cári, intre care : asigurarea libertätii personale, reorganizarea invätämintului, responsabilitatea ministerial, grabnica imbunätätire a situatiei täränimii etc., mai radicale fiind cererile privind eliberarea arestatilor politici, desfiintarea cenzurii pentru informatiile interne, dizolvarea Adunärii obstesti si alcätuirea unei Camere care „sä fie adevärata reprezentantä a napiéi“, formaiea Gärzii nationale in toate ora-41. Ibidem. 42. Ibidem, c. 813. 43. Ibidem. 44. Ibidem.
