Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
246 GRIGORE PLOESTEANU 8 stabilirea absolutismului la Berlin §i se temea cä о Germanie unificatä sub eonducerea Prusiei, va fi cuprinsä de „spiritui expansáonismului 5i al cuceririlor“. Inéit, in timpul conflictului cu Danemarca, pentru cele doua ducate, autocratul de la Petersburg a amenintat cu rázboL’8 In sud-estul Europei, asemenea Angiiéi §i Franteí, factorii conducätori de la Berlin recunoa§teau statu-quo-ul, respectiv suzeranitatea Turciei $i protectoratului Rusiei asupra Principatelor Románé. Totodatá, recunosteau intiietatea Austriei in reprezentarea intereselor germane la Dunárea de Jós. Pe acest fundal, dorind sä nu provoace si mai múlt susceptibilitatea Rusiei §i, ín acela$i timp, sä-$i menajeze bunele raportuni cu Poarta, Prusia se mentine ре о pozi^ie de observator §i de neamestec fatá de din Principate. Trebuie insä numaidecit sä distingem intre atitudinea Ministerului de Externe de la Berlin si felül in care a activat consului general de la Ia§i, Richthofen. In optica sa principatele devin un cimp de confruntare a intereselor germano-ruse. Astfel, el ajunge sä depä§eascä limitele prescrise de instructiuni si sä sprijine partida nationalä §i interesele romänegti. Urmärind evenimentele din Tärile Románé, Richthofen a avut ín vedere in permanent impactul lor asupra intereselor prusiene §i germane. Iar pentru protejarea acestora n-a ezitat sä se amestece in afacerile politice interne, atenfionind totodatá superiorii despre pericolul intervente! si al ocupatiei tariste, solicitind másuri preventive energice, inclusiv interventia armatä, Adversitatea lui fatä de dominatia Rusiei asupra Principatelor §i tendintele anexioniste concorda cu interesele románesti. In raportul din 17 martié 1848 el relateazá din Ia§i despre „impresia extraordinarä“ produsä de §tirile referitoare la abdicarea regelui Ludovic Filip, instalarea Guvernului provizoriu (despre care s-а aflat in 12 martié) si proclamarea Republicii in Franta (vestea a parvenit in 15 martié) „asupra boierilor de aici si a íntregii populatii“.38 39 40 Apoi informeazä despre ecoul evenimentelor de la Viena, la 26 martié aflindu-se de acordarea constitutes instituirea libertátiji préséi, ?i infiintarea gärzii nationale. A doua zi, asteptindu-se confirmarea de cätre Wiener Zeitung, „posta era ca asediatä, multimea celor care a§teptau cu neräbdare s-а näpustit asupra ziarelor si n-a putut fireste, sä nu alba о räspindire generalä imediatä in intregul ora$. Aceasta a märit §i mai mult agitatia“.4n Menfioneaza deja $i teama de о invazie sträinä : 38. Istoria diplomatiei (ed. a doua sub red. V. A. Zorin, V.S. Semionov, S.D. Skazkin< V.M. Hvostov), Bueuresti, 1962, p. 500, 505. 39. Richthofen cätre Canitz (raport), Ia$i, 17 martié 1848. Arh. Stat. Bueuresti, colectia Microfilme R.D.G., r.2, c. 794. 40. Richthofen cätre Canitz (raport), Iasi„ 27 martié 1848. Ibidem, с. Iill.
