Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
ISTORIA TRICOLORULUI DE LA PINTICU 233 luri pe care le intrevedea- Asagurä numirea, pregätirea militarä a acestora prin ajutorul dezinteresat al locotenentului Bozga Axente, din Regimentül II de grani^ä din Näsäud13 In urma acestor istovitoare munci, numärul läncierilor a crescut simfitor, treptat ajungind la peste 6000 oameni, procedind apód la actiunile de dezarmare a localitätilor din scaunul Mure?, actiuni duse cu mult tact si pricepere, dar ?i cu riscuri. Spre a dóim parte a lunii decembrie 1848, aceste actiuni se apropiau de orasul Tirgu-Mure?, iar la data de 24 ale acestei luni, deta?amentele lui Constantin Romanu-Vivu, au intrat in acest oras.14 Intre timp, raportul de forte intre armatele nobiliare maghiare ?i legiunile románesti, s-а schimbat in defavoarea celor din urmä, fapt care a dus la retragerea acestora spre munti. Constantin Romanu-Vivu, cu pierderi grele, se retrage spre Toplita cu scopul de a-?i putea reface fortele mult diminuate. In satui Gudea (Stinceni), la locuinfa tribunului Contai Zaharie, unde au poposit in ziua de 8/20 ianuarie 1849, au fost surprin?i de un detasament de 60 de cäläreti secui, arestind pe Constantin Romanu-Vivu, pe viceprefectul Stefan Moldovan si alti doi tribuni, dusi apói la Ditráu si de acolo la Tírgu-Mures. Aici, cei doi erői au fost ínchi?i ín cetate, de unde urmau a fi trimi?i la Debretin, spre a fi judecafi de curtea marfialá. Intre timp, negäsindu-se acte doveditoare pentru condamnarea la moarte, autoritätile nobiliare au pus la cale asasinarea lor. In ziua de 9 februarie 1849, Constant И Romanu-Vivu ?i Stefan Moldovan au fost sco?i din inchisoare, insotiti de о escortä de cäläreti si о ceatä pregätitä pentru a-i asasina. Intreg convoiul, in loc sä se indrepte spre Cluj — cum de altfel era dispozätia comandamentului — s-а indreptat spre Reghin. La margUnea localitafii Singeorgiu de Mures, nobilimea maghiarä si-a pus in aplicare mirsavul säu plan asasinind in mod barbar cu ciomegele pe cei doi eroi ai neamului romänesc, Constantin Roman si Stefan Moldovan. Corpurile lor, mutilate in mod ingrozitor, au fost inmormintate aläturi de soseaua Tg.-Mures-Singeorgiu de Mures, numai dupä ce trupurile lor au stat citeva zile in pulberea drumului . . 15 Constantin Romanu-Vivu, figura de erou legendär, s-а stins din viajjä — sub loviturile cäläilor — la virsta de numai 28 de ani, cistigindu-si insä un loc de cinste in panteonul marilor luptätori ai neamului nostru, pentru dreptate socialä si unitate nationalä- Toatä activitatea acestui vrednic bärbat al acestor tinuturi incärcate de istorie — despre care s-а scris relativ putin, desi faptele sale obligau la mai mult 13. Silviu Dragomir, op. cif., p. 28. 14. Liviu Moldovan, loan Pop, op. cit., p. 354. 15. Cronica evenimentelor din' anii 1848—1849, scrisá de protopopul gr. ort. Stefan Branea, in Tara Birsei, 1935, nr. 1, p. 31.
