Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
234 STEFAN DÄNILÄ a — poate fi rezumatä concis in cuvintele pe care el le-а rostát incä pe cind era in viatä: „Vreau sä fac numai ce este in folosul natiunii mele dragi“16** Pe mormíntul säu, asezat la marginea drumului — locul asasinärii — acoperit de mantia uátárii, primaria orasului Tg. Mure? — de?i tirziu — i-a ridicat un modest monument, ce a fost inaugurat la 14 septembrie 1936. La aceastä impunätoare festivitate au participat din judepil Mure?, autoritätile admiinistrative, cit si alte personalitati de seamä. Cu aceastä ocazie, s-а scos in evidentä activitatea deosebitä a celor doi eroi, cäzuti la datorie pe altarul patriei, exemple de adinc patriotism ce 1-au dús piná la sacrifiaiul suprem. Reprezentantul grupului de turáni din satui Pinticu, locul natal al celor evocati, cu drapelul Legiunii a ХП-a — martor peste ani — aplecat asupra monumentului, a spus: ,,Sä пи dam uitärii pe cei ce au cäzut pentru natie“17 18 Este regretabil faptul cä in perioada evenimentelor de dupä 1940, a dominapei horthyste, monumentul respectiv a fost complet distrus1”. Dupä aceastä datä (1936), drapelul a fost readus la Pinticu, unde s-а pästrat cu mari sacrificii in penioada stäpinirii horthyste, ca in 1967, prin grija unor tärani, buni patrioti, drapelul respectiv a fost prédát muzeului bistritean, reprezentat prin semnatarul acestor r.nduri, insotit de V. Ilovan. Märturisesc cä, aceastä predare a constituit un moment de adincä emotie, atit pentru noi cei care 1-am primit, cit mai ales pentru cei care 1-au pästrat cu veneratie de-а lungul anilor. Cu aceea?i veneratie va fi pästrat si ín viitor, ca un obiect pretios §i de mare valoare istoricä! Mentionäm cä acest drapel, simbol al unitätii neamului romänesc, a infläcärat din nou inimile delegatiei täranilor pinticani participanti la marile evenimente ale a,nului 1918 de la Alba Iulia, evenimente care au dus — dupä cum bine este cunoscut — la definitivarea constituirii statului national román modern (pl. XCV). Dat fiind importanta deosebitä a acestui drapel, transmis generatiilor de azi — nu cu pu(ine sacrificii —, este de datoria noasträ de a face cunoscut publicului ?i unele detalii in legäturä cu acest stindard. Respectivul drapel, in cele trei culori, este confectionat din tafta — mätase dublä — cu exceptia culorii galbene, care este dyn mätase simplä si mai putin rezistentä, fapt ce a dus incontestabil la degradarea sa múlt mai accentuatä. ín partea de jos are doi ciucuri mari, confectionati din atä de mätase in culonile drapelului respectiv, mai mult ca probabil, 16. V. Ilovan, op. ait. ** Aplicarea unei pläci comemorative fie la Teaca, fie la Pinticu, ar constitui un prinos de recunostintä din partea noasträ a celor de azi, pentru lupta neinfricatä de ieri ... a luptätorului pasoptist Constantin Romanu-Vivu, originär de pe plaiurile bistritene. 17. Ziarul Graiul Muresului, din 15 octombrie, 1936. 18. Liviu Moldovan, loan Pop, op. cit., p. 356, V. Ilovan, op. cit.
