Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
232 STEFAN DÄNILÄ 6 altele: „Trebuie bine sä ne luäm seama cä de nu va lucra tot románul in interesül comun, sintern pierduti“8. ln aceeasi proclamatie, amintitä mai sus, spunea: „Deviza ’noasträ sä fie fäurirea Daciái“.9 La inceputul lunii iulie 1848, il vedem din nou la Bucuresti. Luind iegäturä cu Nicolae Bälcescu, acesta il numeste ca membru in Comitetul presei, cu sarcina de a tine in permanensé Iegäturä cu ardelenii10, in scopul sprijinirii luptei comune, factor esential in realizarea telurilor revolutiei. Din activitatea sa revolutionary reiese faptul cä, Constantin Romanu era intr-adevűr un luptätor convins. lntr-o scrisoare adresatä lui N. Bälcescu spunea: „Eu precum stii niciodatä n-am vinat slujbe, cä mi-ar fi rusine, fiindcä lueram pentru interes comun, ci as dori sä mä puneti in loc greu, unde sä pot munci si folosi citu§i de putin, cä din mult-putin, se face mult“.11 Dat fiind infringerea revolutiei in Tara Romäneascä, cit si schimbarea tacticii revolutionäre maghiare contra imperiului habsburgic — gräbesc reintoarcerea lui Constantin Romanu pe plaiurile Transilvaniei. Intre timp, Comitetul National Román de la Sibiu, trece la о serie de mäsuri organizatorice formind 15 prefecturi in teritoriul locuit de romäni- La 18 octombrie 1848, Constantin Romanu, prfn decret dat de Comitetul National Román, este numit ca prefect al tinutului Muresul de Sus, cu sediul la Reghin, avind misiunea de a organiza si conduce Leg.iunea a XII-a romänä, luindu-$i supranumele de Vivu, ca un simbol de mindrie pentru origí/nea poporului román. Tn aceastä perioadä el desfäsoarä о vie activitate revolutionäre, confirmatä prin victoriile deosebite obtinute de la Cecälaca si Atlntis, unde au fost dezarmate numeroase detasamente de forte militare nobiliare si brigäzi de husari secui. Aceste victorij 1-au situat pe Constantin Romába printre cei mai buni cäpitani ai lui Avram Iancu-Dupä aceste eveniimente el se indreaptä spre tinuturile prefecturii sale, unde ia о serie de mäsuri de organizare, spre a putea face fatä evenimentelor ce se succedau cu repeziciuine. Chemat de dórul meleagurilor sale sträbune, isi indreaptä gindurile spre satui copiläriei- La 22 noiembrie soseste la Teaca, unde face un popas mai indelungat, ca dupä aceasta, sä se abatä pe la Pinticu, pentru a-$i revedea casa pärinteascä si a se intilni cu cei dragi — rudenii, cunoscuti, prieteni din copilärie — al cäror dor l-а purtat cind pe meleagurile Transilvanioi, cind pe cele ale Tärii Románesti12- Aici la Teaca, ia о serie de mäsuri pentru recrutarea unor läncieri de nädejde, in vederea infäptuirii marilor idea-8. Ibidem, p. 350. 9. Acte si documente asupra anului 1848, in Principatele Romane, III, p. 136. 10. Vasile Netea, De la Petru Maior la Octavian Goga, Bucuresti, 1944, p. 63. 11. Acte si documente, vol. III, p. 737. 12. V. Ilovan, Constantin Romanu-Vivu, Ecoul nr. 64, din 12 aprilie 1969.
