Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
214 t MIHAI SZABÖ 10 In Reghin, mvä^ämintul a cuprins toate formele de la invatamintul prescolar pina la mediu. Corespunzätor structurii nationale a populatiei, aici functional! §coli in limba romána, maghiarä, germana si idis. In ceea ce priveste invätämintul prescolar, desi au existat preocupäri in aceastä direcfie incä de la inceputul deceniului al VI-lea al secolului trecut, prima grädinita va fi infiinfatä de cätre comunitatea luteraná in anul 18878. In anii urmätori ea va functiona cu douá grupe si 72 de copii preíjcolari. Scolile románe^ti din ora§ §i localitátile componente erau confesionale ?i apartineau bisericii greco-catolice. „Scoala greco-caiolica” cu un plan de invätämint si cu cadre didactice care au absolvit institutul pedagogic din Viena. In 1852 scoala avea trei clase cu trei invätätori: Ion Täsläveanu, Petre Anca §i Vasile Dumbravä. In acelasi an Ion Täsläveanu a deschis un ,,curs pentru invätätura magistrilor“ unde se préda metodica obiectelor de invátámint in scolile de la sate, limba romána, maghiarä, germana, latina ?i cuno^tinte agricole. Aceasta este prima Scoalä normáig din Valea Muresului. In 1856 se infiinteazá clasa a IV-a. ín 1857 $coala va deveni „scoalä capitalä principalä“ pe lingä care va functiona ?i un curs pedagogic cu duratä de 4-10 luni pentru pregätirea candidatilor invätätori24 25 ce va functiona pinä in anul 1865 cind se deschide preparandia de la Blaj. Scoala a fost frecventatä $i de copii din satele apropiate. Fiecare inväfätor avea о norma de predare de 24 ore26. Datoritä lipsei oricärui sprijin din partea statului situatia materialä a Scolii era deosebit de grea. Eforia scolarä trebuia sä facä mari eforturi pentru mentinerea ei. Scoala, prin Despärtämintul „Astrei“ avea legaturi cu cercurile de intelectuali de dincolo de Carpati, de la care primea cärti pentru copii27 28. Simtind nevoia infiintärii unei §coli in Reghin pentru pregätirea dascälilor necesari scolilor romänesti din aceastä parte a tärii, adunarea generalä a Despärtämintului „Astrei“ a stabilit ca о sumä de 130 florini sä formeze piatra fundamental pentru un fond din care sä se íntemeieze, cu timpul, о scoalä normalä, nationalä in Reghin. Scoala a fost frecventatä, printre altii, de Simion Mändrescu scriitor, profesor universitär, Ilié Cristea, patriarhul de mai tirziu, Virgil Onitiu, autor de manuale scolare, scriitor si istoric literar. Cu privire la aceastä scoalä Visarion Roman scria : „dintre toate scolile din 24. Program der vierklassigen evangelischen Gymnasiums A. B. in Sächsisch Resen (Programul Gimnaziului evangheljc de patru clase din Reghinul säsesc) Anul scolar 1891—1892, p. 77. 25. Nicolac Albu, Istoria scolilor románesti din Transilvania Intra 1800—1867, p. 140. 26. Beiträge ... p. 273—274. 27. Foaia scolasticü, Blaj, An. VIII, nr. 21, din 1/13 noiembrie 1879, p. 168. 28. Nicolae Albu, op. cit., p. 140.
