Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
п REGHINUL IN A DOUA JUMÄTATE A SECOLULUI, 215 comitatele Turda, Cluj^ Scgunul Muresului, scoala románeascá din Reghinul-säsesc se poate numi cea mai buna”.28 In 1885 dezvoltarea scolii impune construirea unei noi clädiri2", ceea ce se va realiza de cätre comunitatea bisericeascä si cu sprijinul memorandistului Patriciu Parbu. Printre dascälii cu rezultate insemnate in dezvoltarea scolii sint mentionati in documente Gheorghe Cri$an (1864—1869), (Iosif Sita (1878—1883), George Maior (1870—1911) $i Alexandra Moldovan, animator insufle^it §i pe tarirn cultural. In anul 1853 se infiinteazä la Apalina30 о scoalä elementarä greco-catolicä cu ajutorul lui Paul Bomemisa care a donat parohiei ín acest scop citeva loturi de pämint. Jn anul 1867, in aceastä scoalä au invätat, sub conducerea invätätorului Georgiu Rusu, 30 de elevi. Incepind cu 1885 invätämintul s-а desfäsurat intr-un local de scoalä care avea douä incäperi. In anul 1875 se infiinteazä о scoalä romäneascä si in Iemuteni. Primul local de scoalä era construit din lemn si avea о singurä clasä. Primul mväfator al scolii a fost Roman Alexandra, invätätor ambulant care préda la patru clase. Incepind cu 1885 la scoalä mai funcfionau si trei clase de repetifii, elevii frecventind scoala in douä zile pe säptäminä. Un rol important in viata scolilor románesti din ora? si impre]urimi l-а avut despärtämintul din Reghin al ,,Reuniunii invätätonlor”. Scolile románesti au jucat un rol deosebit de important in culturalizarea maselor, in dezvoltarea constiinfei nationale a acestora.31 In conditii mai bűne inväfau elevii din scolile cu limba de predare maghiarä si germanä, deoarece comunitätile bisericesti, care le patronau, dispuneau de fonduri mai mari. „Scoala romano-catolicä“32 din anul 1851 functioneazä cu doi invätätori. In anul 1860 comunitatea infiinteazä si 0 ?coalä de fete. Ambele scoli functioneazä intr-o casä inchiriatä, pinä in 1875, cind se construieste clädirea din strada Avram láncú, cu un etaj si trei sáli de clasä. „Scoala evanghelicä reformatä”33 a fost infiinfatä in 1860, primul dascäl fiind Ludovic Gergely. Tn anul 1893 se construieste clädirea scolii din strada Anton Pann nr. 1. In Reghin-sat isi continuä activitatea „Scoala confesionalä reformatä”34 infiintatä incä la inceputul secolului al XVIII-lea. In 1846 se construieste clälirea din strada Vinätorilor inzestratä cu mobili er scoiar. Cél mai renumit dascäl al scolii din acea vreme a fost Steían Szabó care a slujit scoala timp de 52 ani introduced metode perfectionate in predarea diferitelor obiecte de invätämint. La aceastä scoalä a 29. Pallos Al bort, Maros vármegye és Marosvásárhely szabad királyi város népoktatási intézeteinek története (Istoria institutiilor de invätämint public din judetul Mures V órásul liber, regese Tirgu-Mures), 1896, p. 95. 30. Ibidem. 31. Foaia scolasticä. An, XV, nr. 17, din 1 noiembrie 1913, p. 519, 523, 32. Pallos Albert, op. eit., p. 364. 33. Idem, p. 365. 34. Idem, p. 227—229.
