Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 REGHINUL IN A DOUA JUMÄTATE A SECOLULUI, 207 calfe ?i ucenici. In anul 1900 din totálul de 694 ateliere' numai 192 lucrau cu 2 sau mai multe calfe ori cu muncitori calificati. In 1910 numärul acestora a crescut la 235; a crescut in mod deosebit numärul atelierelor care lucrau cu 5—10 calfe, eeea ce ilustreazä tendmfa de concentrare a industriei me?te?ugSre?ti in ateliere mai mari, extinderea muncii salariate, exploatarea acesteia, transformarea lentä a industriei me?te?ugSre?ti in industrie capitalists. In acea perioadä capitalul comercial, acumulat din comerful cu lemne, cu cereale, spirt etc. s-а imbinat si a fost investit in industria spirtului, morSritului, lemnului ?i a materialelor de constructi, ramuri care se vor dezvolta tot mai mult ?i ín care s-au manifestat primele semne ale revolutiei industriale. Si la Reghin, ca si la Tg.-Mure? ?i in alte ora?e al Transilvaniei, primele intreprinderi unde s-au folosit malini, instalati mecanice, in primul rind cazane ?i ma?ini cu aburi, au fost morile, exploatärile forestiere, fabricile de prelucrare a lemnului ?i fabricile de cSrSmizi. Dezvoltarea productiei de fabrica a fost inlesnitä de legea protectei capitalului autohton precum ?i de noua convenae comercialS, incheiatá in 1892 intre Románia ?i Austro-Ungaria. Industria alimentarS a avut traditi bogate in morSrit ?i in productia spirtului ?i a berii. Cele mai insemnate mori, de mare capacitate din ora? la sfir?itul secolului, erau moara lui Mendel Schwartz ?i a lui Leopold HügheL In 1895 din cele 8 fabrici de spirt, care au funcfionat ín judeful Mure^-Turda, 4 erau din Reghin: Fabrica lui Mendel Farka? care era ?i cea mai mare fabrics din judef, a lui Kosch ?i Schobel, a lui SamuilS Kloss ?i loan Kraus, acesta avind fabrica in Reghin sat7. Fabricile din Reghin realizau о producfie destul de mare pentru aceea perioadS. In 1895 din Reghin s-au transportat pe calea feratS in direc^ia Tirgu-Mure? 115.900 kg. spirt pentru desfacere. Industria spirtului a avut о situate avantajoasS pinS la construirea cSilor ferate RSzboieni-Reghin §i Reghin-Deda- Ciceu, datoritS, prefurilor reduse ale materiilor prime agricole pe care producStorii nu ie puteau transporta si vinde in altS parte. Ulterior, mai ales in primul deceniu al secolului nostru, capitalul acumulat a fost investit in alte ramuri industriale. О altS ramurS a producfiei industriale care cistigS térén a fost industria de constructi, mai ales cea de cSrSmizi ?i tiglä. PinS la mijlocul secolului trecut cSrSmizile ?i figlele erau proluse ocazional prin muncS ?i arse pe cimp. NecesitSfile sporite de constructi, cauzate ?i de opera de refacere a ora?ului, nu mai puteau fi satisfScute cu munca manuals ?i s-а trecut la producta de fabrics. In 1870 in ora? a functonat о fabri- 6 6. Magyar Statisztikai Közlemények (Comumcári statistice maghiare), Budapesta, 1904, partea И-a, p. 854. .7. A marosvásárhelyi jelentése <1895 évben, p. 252, 256.
