Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
208 t MIHAI SZABÓ 4 cä de cärämizi8 9 cu о marina cu aburi de 12 С. P. Aceasta a fost prima marina cu aburi in Reghin. In 1890 au fost deja 2 fabrici care foloseau for^a aburului, mai importantä fiind fabrica lui loan Müller (la capätul sträzii Mihai Eminescu; azi se väd doar citeva ruine ale fabricii). In dezvoltarea §i viata economicä a orasului un rol deosebit a avut exploatarea §i prelucrarea lemnului. Lemnul exploatat din munfii apropiati, mai ales din Mun(ii Gurghiului, era adus si prelucrat in produse de cherestea, butoaie, parchet sau mobilä si a fost desfäcut in diferite localitäti, chiar indepärtate. La inceput exploatarea se fäcea individual sau in grupuri mici. La mijlocul secolului trecut insä a luat amploare. S-au constituit asociatii sau societati care s-au ocupat atit de exploatarea cit §i de comercializarea lemnului. ln 1853 negustorii de plute, care erau asociati eite 2-4, s-au unit intr-o societate in care au intrat apoi $i cifiva negustori din Lipova. Reghinenii cumpärau si transportau plutele, lipovenii vindeau plutele la Arad si in alte localitäti, chiar mai indepärtate. In 1855 societatea se reorganizeazä si se constituie in „Societatea Wertnescher“ functionind pinä in 1858. In 1859 se constituie о nouä societate care purta numele de Societatea de plute „Wermescher“ aceasta avea asociati din Reghin, Gheorgheni, Toplita §i Lipova. Aceastä asociatie ?i-a incheiat activitatea in 1863 cu mare deficit. In 1866 se constituie cu 25 de membri „Societatea de plutärit“ din Reghin (Floss Kompanie)® avind forrná de asociatie in participatiune cu mize diferite. La inceput, societatea cumpära diverse cantitäti de material lemnos, in picioare, de la proprietari particulari composesorate, pe care, le exploata, transporta si plutärea pe Mure§. ln Ungaria a deschis un birou pentru desfacerea plutelor. Capitalul societätii s-а ridicat repede la 144.000 forinti, sumä maré ín acel timp. Dupä reglementarea raporturilor de proprietate (1871), societatea incepe sä cumpere päduri §i drepturi de proprietate de la composesori, märindu-§i tot mai mult patrimoniul forestier ; in 1890 societatea poseda vreo 32.000 de iugäre (peste 18.000 ha) de pädure. In 1867 se infiinteazä о societate pentru reglementarea albiei Mure^ului. In 1870 — 1873 se regularizeazä riul Gurghiu, care permi tea introducerea „plutäritului uria§“. ln 1873 a sosit la Ierbus prima plutä uriasä expediatä de la Läpu$na, continind 322 trunchiuri de rä^inoase.10 Plutäritul urias §i-a atins apogeul pe riul Gurghiu In anii 1890 — 1895, cind soseau de la Lapulna plute cu 700 — 720 mc lemn de rä$inoase. La inceputul secolului XX, cind se dä in folosintä linia feratä ingustä Reghin-Läpusna (1905), plutäritul decade. In 1908 societatea inträ in li-8. Beiträge . .<. !p. 176. 9. Czoppelt, H. Die Geschichte der Sächsisch-Regener Aaldindustrie A. G. (Istoria industriei de exjloatare forestierä din Reghinul Säsesc), in Bistritzer Deutschen Zeitung (Ziarul german din Bistrita) nr. 62 din 1932. 10. Nicolae Petra, Szabó Mihai, Un secol de prelucrare industrialä a lemnului in Reghin (1873—1973), manuscris,' vol. II p. 12.
