Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
.23 ÓRAIUL TlRGU-MURES IN SECOLUL AL XVII-LEA 181 Este de presupus cä aceste cládiri erau realizate potrivit normelor ,proprii Renasterii tirzii din Transilvania. Datoritä ingustimii loturilor, casele erau realizate intr-un singur tract, care isi avea originea din locuinta täräneascä din tara noasträ §i care avea sä se mentiná vreme indelungatä. ín aproape toate cazurile cládirile erau construite din paiantä, deci case cu schelet de lemn, uzuale pina la sfirsitul secolului al XVIII- lea. Erau invelite cu §itä, sau paie la casele mai särace si mai rar cu tiglä care in acea perioada era scumpä. Casele zidite cu etaj aveau bolfi cilindrice cu penetrali la parter si tavane din grinzi la etaj. Datoritá „prosperitätii financiare pätura instäritä, patriciatui, trece la construirea de case cu exigentele vietii orä§ene§ti: parterul, cu prävälie la stradá si spatii destinate personalului de serviciu §i de depozitare; etajul, legat de parter printr-o scará mai vastá, cu camere mai mari, destinate familiei si oaspetilor- De aceastä data constructia in 2—3 travee este ín dublu tract, avínd forma de „L“ si mai putin in „U”. Despre о inrädäcinare a stilului Renasterii in Tirgu-Mure?, cum s-а petrecut in alte locali táti, nu se poate vorbi, deoarece patriciatui urban era doar in curs de formare. Pe lingä aceasta trebuie remarcat faptul cä loialitatea nu beneficia de traditii artistice cum avea de exemplu Clujul, care, incä din secolui al XVI-lea, pentru patru decenii, avea identificati 52 mesteri pietrari si zidari,94 el fiind si principalul furnizor de produse si mestesugari pentru intreaga Transilvanie- De aici, isi procurä la 7 ianuarie 1617 piatra de mormint Francisc Nagy Szabó, pentru care pläteste 17 florini95. Lipsa de mesteri se simte mai ales in cea de a doua jumätate a secolului al XVII-lea, cind ritmul constructiilor scade simtitor, astfei cä un oras ca Sibiu, la 1657, avea un mumär restrins de mestesugari: 5 zidari, 2 pietrari si 7 dulgheri." Astfel se explicä si faptul de ce si la Tirgu-Mures nu s-а putut promova о arhitecturä oräseneascä specificä, orasul neavind incä bresle ale zidarilor sau ale pietralilor. Putinele märturii scrise97 ne permit cunoasterea, cél pufin aproximativä, a structurii proprietätilor si valorii acestora. La 11 iunie 1606, proprietatea lui Deák Bálint evaluatä de consilierii orasului la 400 fibrini, se compunea dintr-un corp de clädire, cu pivnife, färä a se mentiona natura materialelor de constructie, incäperile avind sobe din cahle smältuite. In continuarea casei, care cuprindea douä incäperi- era о alta mai micä, pentru dependinte, cu cuptor de piine, iar separat in curte, о altä constructie cu douä incäperi.98. 84 84. Gheorghe Sebestyén, op. cit., p. 165. 95. Kelemen Lajos, op. cit., p. 185. 96. Gheorghe Sebestyén, op. cit., p. 153. 97. Arh. Statului Tg. Mures, Acta politica, nr. IV/264/11/1646; IV/264U3/1646; IV7 264/14/1646; IV/264/18/1646; 98. Arh. Statului Tg. Mures, Fond Colegiu Reformat Tirgu-Mures, Seria DB, nr. .8/1606,
