Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
182 IO AN EUGEN MAN 24 Ceva mai numeroase, unele documente indicä pre^ul unor clädiri, fapt care permite totusi cunoa$terea, cel putin aproximativä, a märimii acestora. Potrivit estimärilor, in acest secol, prepil unui mp construit este de cca 4—5 florini pentru casele obisnuite, revenind, deci, un pret de 100 fl. pentru о camera, iar pentru casele mai preten^ioase 8 florini/ /mp.” Erau case särace a cäror pret de 26, 34, 50, 60 sau 83 fl.100 indica cä aces tea erau de mici dimensiuni, pe un singur nivei §i realizate din materiale ieftine (pämint), care puteau cuprinde una sau cel mult douä incäperi locuibile. Pre^uri mai mari, de 140, 150, 175,180,200, 210> §i 270 fl.1*1 aveau unele case care, de aceastä datá puteau fi pe douä nivele, cu subsol, realizate tot din materiale ieftine, dar cu un numär mai mare de incäperi. Cu cite 400 fl-, sint evaluate douä case,102 care, de acestä datä, sint cu parter $i etaj §i incäperi mai numeroase. Mare a putut fi §i casa cumpäratä ín strada Sincraiului, la 22 octombrie 1609, de cronicarul Francisc Nagy Szabó, pentru care a plätit 316 florini §i a mai dat о casä,103 deci valoarea realä a casei cumpärate putea fi de cca. 500 florini. Cel mai mare pret l-а avut casa cumpäratä de ora$ de la Tamás Köpeczi, din strada Poclo? (strada Revolutiei nr. 1), la 19 aprilie 1639, pentru suma de 1200 florini.104 A fost realizatä in secolul al XVI-lea ?i ca urmare a fost tratatä in capitolul precedent al lucrärii145. Din perioada Rena?terii dintre clädirile civile nu s-au mai pästrat decit casa lui Köpeczi Tamás $i a doua, casa lui Francisc Nagy Szabó (azi Parohia Romano-Catolicä), care face parte din construcfüle civile apartinätoare príméi párti a secolului al XVII-lea, corespunzätoare Rena?terii tirzii. Din acela?i secol provine incä о clädire, casa Pálffy, din strada Bolyai nr. 12, care de aceastä datä apartine stilului baroc, care din a doua jumätate a secolului capätä teren tot mai mare in arhitectura Transilvaniei. Casa lui Francisc Nagy Szabó (plan?a nr. LXIX) face parte din ansamblul monumentelor istorice si de ahitecturä din zona centralä a ora§ului, fiind situata in partea esticä a piefii Trandafirilor (plan?a nr. LXX). Apar(ine tipologiei tradifionale a secolului al XVII-lea cu planul in forma de „L“, monumentul fiind singurul care s-а pästrat in bune conditiuni, dar si aceasta, purtind amprenta repetatelor intervenfii operate asupra lui. Este cunoscut sub numele ctitorului, om de vazä in conducerea ora- 69 69. Gheorghe Sebestyén, op. cit., p. 67. 100. Arh. Statului Tg. Mures, Äcta politica, nr. IV/230/01.04.1635; IV/221/10.05.1634; 1/98/24.11.1608; IV/261/d/1643. 101. Ibidem, nr. IV/201/27.06.1633; 226 Vl2/25.03.1648; IV/255 bis/16.06.1637; V'269' /8/12.12.1651; III/132/03.07.1614; IV/255/a/19.04.1637. 102. Ibidem, IV/261/C/28.07.1643; SzOL, III, 1890, p. 169. 103. ETA, p. 103. 104. Arh. Statului Tg. Mures, Acta politica, nr. IV'250/I/1636. 105. Man loan Eugen, Tspecte privind evolutia istorica a orasului Tirgu Muref pina la 18*8, I. De la inceputuri pinä la sfirptul sec. XVI, in Marisia, XIII— XIV, 1983—1984, p. 164—165.
