Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
3 ORA$UL TlRGU-MURE$ ÍN SECOLUL AL XVII-LEA 161 sos Tamás obtine de la principele $tefan Bocskai autoriza(ia in vederea construirii unei eetäti trainice, din piaträ §i cärämidä10, ca urmare activitatea §antierului se invioreazä. Frin inceputul domniei lui Gabriel Bethlen (1613—1629), singurul care a fost in mäsurä sä pacifice (ara §i sá-i asigure prosperitatea, se trece la realizarea unor numeroase dotäri defensive, intre care ?i cetatea din Tirgu-Mure§. Vechea fortificatie necorespunzínd noilor nevoi ale ora§ului, nici ca teritoriu, nici ca sistem defensiv, este inlocuitá cu о nouä fortificatie colectivä orä?eneascä, de dimensiuni mai ample, realizatä ín primul rind de cätre me§te§ugari, dar ?i de al(i cetäteni, ca plugarii, care au transportat importante cantitä^i de materiale de constructe11. Curtinele de pe laturile de nord §i est ale vechii fortificari, precum $i turnuriie aferente, au fost demantelate in cadrul evolu(iei ulterioare a ansamblului. Fata de ctitoriile „oficiale“ ale principilor, fortificafia din Tirgu- Mure§, poate fi incadratä in seria fortificatiilor „regionale“, fiind printre ultimele construite in Transilvania in sistem incä „medieval“, inainte de räspindirea noului sistem promovat de Sebastian Vauban, mare$alul Frantei. Faptul cä nu s-а trecut la realizarea unei noi eetäti de arhitecturä mai „modemä“, de sorginte vest-europeanä, este explicat, in primul rind, din cauza vremurilor grele in care, comunitatea ora$ului, pierzind ín parte forta sa economicä si militará, a preferat sä treaeä la realizarea unui sistem mai putin costisitor, prin completarea incintei vechi, cu procedee ceva mai moderne. Fäcindu-se о analizä generalä, din punct de vedere planimetric, arhitectural eit $i de ordin stratigrafic, se poate aprecia о orientare spre ambian(a arhitecturii militare occidentale. Aceastä orientare a fost impusä, in primul rind, de evolutia armelor de foe, care devin din ce in ce mai puternice $i precise, impunind noi solutii de contracarare in acest domeniu. Noua fortificatie nu a fost realizatä dupä un plan „ingineresc“- Fiind realizatä in timp, ea insumeazä intärituri de diferite forme, tot imi evoluate, incepind cu Bastionul Por^ii, care incä mai poartä amprenta sistemului medieval incetätenit, cu guri de päcurä, groapä capcanä si terminind cu Bastionul Croitorilor sau al Mäcelarilor, care au un puternic sistem defensiv. Turnurile de flancare, de sistem bastionar, preiau principalul rol de apärare de-а lungul curtinelor §i santurilor de apä, avind si un rol defensiv independent- De asemenea, eie devin mai inalte si mai voluminoase, cu suprafete pe nivel, ce ajung la aproape 140 mp, (Bastionul Dogarilor si al Croitorilor), fatä de cei 75 mp ai Bastionului Portii, sau 81 mp ai Bastionului Täbäcarilor- Fantele de trägere sint alungite pentru a permite tiruri in unghiuri cít mai mici §i au uneori formä de gaurä de cheie inversatä pentru asigurarea tragerii cu culevrine (pusti 10. ETA, p. 95—96. 11. Székely Áriám, Meqint egy mutatvány lap Maros Vásárhely történelmi leírásából, ín Székely Napló (Jurnal secuiesc), 15 decembrie 1866, nr. 24, p. 191. U — Marisia — XV—XXII
