Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
162 IО AN EUGEN MAN 4 grele — tunuri u$oare cu „barbä“). Meterezele pentru armele mai grele — tunuri — sínt mai largi §i au un profil in forma de X pentru asigurarea unei trageri sub diferite unghiuri. Urmárind reliefül terenului curtinele noii fortificatii cuprind in interiorul lor un teritoriu de aproape 5 ha. Cu о inältime de pina la 11 m, luatá de la baza soclului (subliniata de un tor), curtinele sint dotate cu drumuri de strajä, acoperite cu о streasinä $i avind un parapet de 3,20 — — 3,50 m inälfime, avind un sistem defensiv reprezentat prin guri de trägere pentru pu§ca?i. Concomitent cu realizarea noilor curtine s-а trecut si la supraináltarea celor existente (pe latura de sud), sau dublarea lor cu noi curtine, de mai joasä inältime, beneficiind §i de tercnul in pantä, formind curtinele düble sau zwinger (pe latura de vest). Inaltate pe cite 3-4 nivele, bastioanele au infrastructura realizatfi din piaträ, de regula piaträ de riu, lespezi de piaträ ?i cärämidä, iar elevatia, cu peroti de grosime mai mare fatä de vechile turnuri, este din cärämidä care s-а dovedit a fi mai rezistentü la loviturile ghiulelelor. Singur Bastionul Täbäcarilor are senaje de piaträ pentru о mai mare rezistentä. Etajele Bastipanelor se sprijinä pe birne groase de lemn, legätura intre eie fäcindu-se prin exterior, direct sau din drumul de strajä, fie prin scäri interioare de lemn. In secolul al XVIII-lea, sub austrieci, subsolul Bastionnelor Täbäcarilor, Croitorilor, ca si Turnul Mic, este inlocuit cu bolti de cärämidä. Constructiv, curtinele, simple sau düble, ridicate prin sectionarea pantelor unde a fost necesar, au fundatii de lespezi sau bolovani de riu, legate cu mortar hidraulic, iar elevatia din cärämidä, avind §i emplecton de piaträ sau cärämidä spartä. Cu exceptia unei portiuni din curtina sudicä, care este pe console de lemn, drumurile de strajä se sprijinä pe arcade care au stilpi de cärämidä. Fantele de trägere, cu posibilitäti de trägere atit la nivelul solului cit §i din drumurile de strajä, sint la fei alungite sau in formä de gaurä de cheie inversatä, demonstrind faptul cä unele curtine au fost realizate in etape. Noua cetate, pe lingä cele douä turnuri rämase de la vechea fortificatie, mai cuprinde incä sase bastioane, situate de regulä la punctui de incheiere a laturilor (plan§a nr. LIII)- Intreaga fortificatie cuprinde un volum de cca- 14200 mc zidärie, din care 4550 mc la bastioane $i 9650 mc la curtine, demonstrind efortul ?i capacitatea locuitorilor in realizarea acesteia. Ca arhitecturä, intregul ansamblu poartä atmosfera rena§terii tirzii, vädind о intirziere fafä de restul Europei, dar cu о aliniere la principiile moderne. Bastioanele sint de о finutá sobrá, tencuite la exterior si simplu ornamentate. Cu exceptia Bastionului Portii, soclul este marcat de un tor de cärämidä rotunjitä $i numai cele ale täbäcarilor $i dogarilor mai avind, suplimentar, eite un ciubuc intre parier §i etaj. Ca reprezentare sculpturalä singur Bastionul Täbäcarilor are sub corni$ä, pe muchia zidului, patru console de piaträ, de certä facturä goticä (pro-
