Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
146 ME$TE$UGURILE $1 SISTEMUL BRESLELOR 10 affiatá' la „Uniune“. Este de fapt una din pufinele bresle care a transmis un Statut sau regulament dar de functionare, format din 44 de articole.47 Conform prevederilor statutare, nimeni nu putea sä ajungä calfä färä a face instruire c^respunzätoare, pe Hngä un maástru, о perioadä de patru ani. Cu toate acestea, in prima jumätate a secolului al XIX-lea, se intilnesc destule abateri de la Statut, le-am putea denumi „derogäri” bineinteles in baza unor sume, asa-zise penalizäri, fixate de conducerea breriei. Asa de exemplu, in 1805, fiul primarului Georg Wagner a fost primit in breasla mäcelarilor contra taxei de ..maistru de drept“ de 15 florini si о amendä de calfä de 24 florini, pentru 4 ani de instruire neindepliniti.48 Statutul breslei prevedea de asemenea, о serie de restrictii in selecfionarea si primirea ucenicilor in breasla. Ucenicii nu puteau fi copii de iobagi si trebuiau sä aibä in momentul inceperii uceniciei cél pufin 14 ani, mai tirziu 13 enr., iar in preajma anului 1848, 12 ani. Aceastä „elasticitate” a statutului de breaslä se datoreste penuriei de ucenici datoritä conditiilor grele de primire in breaslä dar mai ales de ucenicie. Fiecare copii pentru a putea fi primit ucenic, trebuia sä fie stiutor de carte, cond'tm foarte greu de indeplinit din motive lesne de ínteles. In preajma anului 1848 s-а renuntat, in maré parte, la aceastä prevedere statutarä precizindu-se cä ucenicul trebuia sä §tie carte cel putin „cit sä-si scrie nume’e.49 Numärul ucenicilor unui maistru era limitat la 2—3 copii, dar pinä la 1800 rar se intimpia ca un maistru sä nu aibä mai multi. Fűi de maistri se bucurau de la primire de unele avantaje, aceasta pentru a se stimula trmsmiterea mestesugului din tata in fiú. De regula, fiul cel mare al maistrului inväta meseria tatälui, urmind sä preia in breaslä sarcinile inaintasului säu. Datoritä acestei situatii s-а ajuns de-alungul deceniilor cä unele familii sä se specializeze in anumite meserii, identificindu-si ado«=ea si numele cu meseria ре care о practica din gene^atie in generatie: Croitoru, Cojocar, Schuschter, Covaci, Dogaru, Selaru, Cizmar etc. Calfa era obligatä sä lucreze, dupä absolvirea instruirii, cel putin un an pe lingä maistru! säu, dupä care in al dodea an primea certificatul de atestare- Cu ereu о calfä ajungea mafstru, cei mai multi rämineau salariafi ai maistrului care i-a pregätit sau isi cäutau norocul in altä parte, incercind activitäti pe cont propriu, mai in toate c^zurile neizbutite. Aceasta datorita rigurozitätii cu care erau urmärifi cei rupfi de breslä ?i etichetati „cirpaci” sau „incürcä lume”. Pentru a deveni maizni, calfa trebuia, in mod obligatoriu, sä se perfectioneze in specialitäti pe 4ngä diferiti maistri din alte orase sau chiar in sträinätate. Aceastä pérfecfio-47. Zunf-Regen (Statutul breslei cizmarilor) fotocopie nr. 93 (498) R. 3i, nr. 28 — Biblioteca órásul ui Reghin. 48. Beiträge, p. 88. 49. Zunft — Regen, III. Despre ucenici. — paragraful 48—54.
