Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 IOAN I. COSTEA 145 In primele decenii ale seeolului al XIX-lea a cäpätat о frumoasä dezvoltare breasla cärutasilor, care a reu$it sä-si desfacä produsele, mai ales cäru|e si cale?ti, chiar pe pia|a Vienei. Tennica confectionärii unor obiecte dovede$te trecerea me$tesugarilör de la produc|ia de comandä, la producta pentru pia|ä. Are loc о íntrecere in ce prive$te calitatea produselor, ceea ce a contribuit la confec^ionarea unor produse cu calitäti superioare. Creste foarte mult, lärgindu-?i aria, piata cercetatä de me$te?ugarii oraselor inclusiv a celor din Reghin. Pentru a-si atinge scopurile, mai ales in ce priveste piata de desfacere, breslele s-au constituit in uniunile de bresle interurbane. La rindul lor calfele — pentru a-si putea asigura drepturile, se constituie in asocia^ii numite „frätii“. La astfei de „uniuni“ §i „frä|ii“ au apartinut si breslele din Reghin. In registrul frätiei pantofarilor din Sibiu sint consemna|i printre membri, incä in 1484, nouä calfe din Reghin44. Sint consemnate participari ale breslasilor din Reghin la adunärile pe tarä ale diferite uniuni in 1560, apoi in 1580, 1589 §i 1599.45 Incepind din secolul al XVII-lea participarea la asemenea intruniri interurbane, devine regulatä mai ales din partea breslei pantofarilor si cizmarilor. Aceastä apartenetä la „uniuni“ si „frätii“ a reghinenilor, relativ destul de timpuriu, se datoreste, in primul rind, faptului cä uniunile au ajutat in mod esential la promovarea $i conservarea unitätii de breaslä, iar in al doilea rind a contribuit la pästrarea si extinderea unor zone de influentä. De aici concluzia unei unitäti a intereselor de breaslä interne Si externe ale breslasilor in general. Nu a lipsit insä caracteristica localä de existentä ?i dezvoltare a diferitelor bresle. О imagine a vietii interne a breslelor din Reghin, о putem evidencia ín baza statutului breslei cizmarilor din anul 1728. Cu toate cá in acest Statut se oglindeste numai situatia breslei cizmarilor de la inceputul seeolului al XVIII-lea, principiile de bazä ale functionárii breslelor in general care sínt transmise prin traditie din timpurile vechi sint valabile si pentru celelalte bresle. Aceste principii de organizare se intilnesc la mai toate breslele din oras, pästrindu-se in linii generale si dupä 1848 pinä la desfiintarea acestor asociatii ín 1872. Breasla cizmarilor din Reghin a devenit independentä ?i devine stätätoare in anul 1725, acest lucru i-a fost recunoscut, cu acte oficiale, trei ani mai tirziu. Intr-o altá forrná breasla cizmarilor s-а constituit mult mai devreme, incä ín 1639- Inainte de aceastä datä au existat in breaslä laolaltä pantofarii, pielarái, selarii §i cizmarii. Ultimii constituindu-se ín breaslä independentä in anul 1725.4e Dupä cum reiese dintr-o eondicä a me§terilor din 1771, fondatorii breslei cizmarilor au fost sa$ii din Reghin, fiind apoi trei ani mai tirziu. 44. S.R.W., nr. 13, din 26. III. 1916. 45. S.R.W., nr. 17, din 23. IV, 191. 46. B.D.Z., nr. 59. din 1928. ie — Marisia — XV—XXII
