Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
144 IOAN I. COSTEA 8 Pe lingä drumurile oficiale, legäturile intre cele trei täri erau intretinute de numeroase poteci ?i „cäräri ascunse“ precum ?i de „drumurtile oilor“, pe unde oierii din Transilvania isi minau turmele la pä?unat dincolo de Carpali40. Care a fost raza de destinatie a me?te?ugarilor din Reghin, pinä unde isi íntindeau piata de desfacere a produselor? La aceastä chestiune este greu de räspuns cu exactitate mai ales cä pe meseria?ii din Reghin ii intilnim in toate marile ora?e din Transilvania unde i?i desfac produsele. In Cluj, Sibiu, Media?, Alba Iulia, meseria?ii din Reghin aveau standuri rezervate pentru desfacerea produselor cu ocazia iarmaroacelor, a marilor tirguri anuale. Produsele pielarilor si cizmarilor sínt íntilnite pe pietele din Debretin, Buda si alte orase din Ungaria- In primul rind au fost aprovizionate cu produse me?te?ugäre?ti, comunee din jur : Petelea, Bato?, Suseni, Ideci. Apoi ре о razä mai largä comunele románesti si ungure?ti- Me?te?ugarii din Reghin au dominat piata in mod exclusiv pinä la Gheorgheni, zona de „cimpie“ dinspre vest ?i Valea Gurghiului.41 Spre sud sfera intereselor mestesugäresti si comerciale a fost ímpärtitä intre Reghin si Tg. Mure?. Produsele marilor me?te?ugari aveau о cäutare aparte pentru calitatea ?i tinuta lor, impunindu-se in toatä Transilvania ?i chiar in sträinätate. Asa de exemplu, breasla dogarilor, care in 1870 numära 93 de meseria?i,42 domina pia^a din toate marile ora?e ale Transilvaniei. Casele lor cu märfuri de dogärie erau gäsite ín tirgurile din Sibiu, Cluj, Alba Iulia. Oradea, Arad, unde aveau о mare cäutare. A?a au stat lucrurile ?i cu meseria?ii frínghieri a cäror produse au dominat piata transilväneanä inclusiv pe tot parcursul sec. al XlX-lea. Mesterii pielari, care dupä cizmari aveau breasla cea mai numeroasä, erau, de asemenea, foarte renumiti in Transilvania iar produsele lor au fost cäutate. Dupä statisticile vremii, in jurul anului 1780, breasla pielarilor aduce cele mai mari venituri. In medie se prelucrau säptäminal 200 piei de bovine ín piele de diferite feluri. Se prelucreazä, de asemenea, peste 1000 piei de caprä ?i oi in culoarea ro?ie ?i neagrä43. Pielea neagrä dar mai ales ro?ie se vindea foarte bine la Sibiu, Cluj, Media?, Oradea, Tirgu-Mures, Turda, Bistrita, precum ?i in sträinätate, mai ales in Ungaria ?i Austria. Se confec^ionau de cätre breasla pielarilor tälpi ?i opinci din diferite piei care aveau multä cäutare mai ales pe piata din Gheorgheni-40. Din istoria Transilvaniei, II, p. 135—136. 41. Zunftgeschichte, p. 299. 42. Tirguri si orase säsesti — Reghinul säsesc in Tageblatt Hermannstadt, nr. 11217, din 24. XL 1910 (= Т.Н) 43. Zunfftgeschichte, p. 299 — Beiträge, p. 170.
