Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

SUD-ESTUL TRANSILVANIEI IN SECOLELE IV-XIV

SZÉKELY ZOLTÁN

О parte din sud-estul Transilvaniei, careia íi apartine íntregul teritoriu al judetului Covasna, situat in valea riului Olt í?i al riului Negru, precum si regiunea judetului Harghita din Valea Tírnavelor a fost stápínirea romanä. Säpäturile executate ín lagárele militare construite la Ölteni, Comoläu, Bretcu, Borosjneul Maré (jud. Covasna) si Inláceni (jud. Harghita) au adus importante rezultate privind ínceputul si sfírsitul stápinirii románé in acest colt al tárii. Conform märturiilor ultimelor cercetäri arheologice aceastä parte räsäriteanä a Daciei románé a fost cuceritä in timpul räzboaielor purtate de impäratul Traian1 §i a fost abandonatá la mijlocul secolului al III-lea, fiind descoperite ultimele monede ín aceste centre ale imparatului Phillipus Arab2. Scurtarea frontierei s-а íntímplat ín urna atacurilor permanente ale dacilor liberi, carpilor si popoarelor migratoare, printre care gotii au avut un rol important.

Dupä abandonarea acestei regiuni de cätre armata romanä, pinä la sfírsitul secolului al IV-lea, aláturi de populata localä s-au instalat dacii liberi, carpii si go‘ii: ultimii sínt considerari ca purtátorii culturii Sintana de Mures—Cerneahov. ín urma cercetárilor facute in ultimii ani, nufárul descoperirilor din aceastä perioadä s-а inmultit si s-а putut diferentia, ce este gotic si ce apartine populatiei locale. A$ezarea de la Sfintu Gheorghe, mormintele de la Cernat (judetul Covasna) si de la Rugänesti (jud. Harghita) sínt gotice, in timp ce asezärile de la Bezid (jud. Mures), de la Chilieni si Reci, datate cu moneda impäratului Constantius II — in aceastä ultimä localitate a fost gäsitä si о cätuie dacicä ca si mormintul de incineratie descoperit la Sfintu Gheorghe — apartin populatiei locale romanizate. Aspectui culturii materiale al populatiei daco-romanice in aceastä perioadä reflectä pe lingä träsäturile vechi elementele noi, ceea ce, se observä nu numai in materialul ceramic descoperit in asezäri (pl. L/l) si in cimitire, dar si in folosirea unor obiecte de podoabä si de uz casnic, dupä cum aratä fibula de bronz cu cap format din placa semicircularä, gäsitä la Sfintu Gheorghe, pe terenul cazarmei. Nu se poate vorbi in cadrul acestei culturi din sec. IV, ín valea Oltului, de о diferentiere culturalä regionalä — cum crede К. Horedt — mai mult este

1. Székely Z„ in SCIV, 3, t. 26, 1975, p. 345—346.

2. Idem, Cumidava 4, 1970, p. 52. •

• — Marisia — XV—XXII