Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
130 SZÉKELY ZOLTÁN 2 vorba de un sincretism cultural al populatiei locale si al populatiei nou venite. Tezaurul de la Valea Strímbá (jud. Harghita) aratá direcfia si data, cind au pátruns gotii ín sud-estul Transilvaniei. Mormintele de incinerare descoperite la Pádureni (jud- Covasna), aratá cá pe lingá goti ín aceastá regiune s-au stabilit si taifalii, iar déscoperirea unor pandantive-cáldáruse, ín jurul ora^ului Baraolt irnplicá si probleme carpilor in aceastá regiune. Dupá márturia descoperirilor arheologice elemental nou venit, cel germanic, a tráit intr-o simbiozá pa§nicá cu populatia autohtoná. A^ezárile de la Sfintu Gheorghe, Red (jud. Covasna) si Medisorul Maré (jud. Harghita), datate cu monede din sec. IV — in aceastá ultimá asezare au fost gásite si monede de la Valentinianus I — aratá cá viata in aceste asjezäri a durat píná in ajunul náválirii hunice, piná ín a doua jumátate a secolului al IV-lea. Aceste descoperiri de monede sint о dovadá cá marele val de migrate al popoarelor nu a íntrerupt existenta acestor asezári. Faptul este dovedit de amfora bizantiná din sec. V, descoperitá intr-o asezare la Tg. Secuiesc (jud. Covasna), de asozarea situatá in valea piriului Geoagiu, la Cristur, pe locul numit „Lok“. Aici au fost descoperite locuinte dreptunghiulare adíncite in pámint, cu dimensiunile de 2 X 3 m, avínd vetre cu gardiná de lut ín forma de potcoavá si cu vatrá pietrar. Matériáiul ceramic descoperit in ele este de tip Sintana de Mures si pare cá durata lpr se prelunge?te si in sec. V (pl. XLIV—XLV). Toate aceste a§ezári apartin populatiei locale romanizate. Nu putem stabili deocamdatá, cu certitudine, durata acestei perioade cunoscute sub denumirea de cultura Sintana de Mures-Cerneahov, insä materialul furnizat de säpäturile arheologice efectuate la Bratei si recent la Chilieni datatá din sec. IV — V e-n. si la Bezid din sec. IV. El are un aspect care aratá cá in aceste asezári ceramica a pástrat multe forme din cultura de tip Sintana de Mures.3 In privin(a apartenentei etnice, eredem cä pärerea cea mai justá este cä diferitele elemente etnice au contribuit la formarea ei; in Transilvania elementul local s-а amestecat cu noii veniti. Prin urmare, aceastá culturä s-а format pe fondul local, reflectínd traditii románé tirzü, rezultind о culturä specificä a populatiei din aceastá perioadä, care la venirea avarilor si a slavilor in sec. VI—VII era deja formatä. Nävälirea hunilor a tulburat traiul pa§nic al populatiei insä dupä cum aratá §i descoperirea arheologicä nu se poate vorbi de lichidarea completä a purtätorilor culturii de tip Síntana de Mure?. Dupä dezmembrarea imperiului hunic, urmeazä stäpinirea gepizilor. Resturi de culturä materialä de caracter gepidic se reflectä in nivelul de jos in asezärile de la Poian, §i Cemat, in valea Oltului, unde au fost gäsite vase cu decor stampilat caracteristic pentru gepizi (pl. L/ll; XLIX/5 ). Populatia localä mai este atestatä in aceastá perioadä §i in a§ezarea de pe „Deaiui Galath“, la Porumbenii Mici (jud. Harghita), in valea Timavei Mari; 3. Székely Z. in SCIV, 1, XIII, 1962, p. 54, fig. 1 /7.
