Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
9 DEZVOLTAREA SATULUI IBÄNE$TI 93 striet limitate ale domeniului Gurghiu, fenomen determinat de necesitätile eoonomiei alodiale cit $i de unele interese personale <ade iobagilor; 2. migrarea iobagilor peste cadrele domeniului, proces dictat atit de interesele stäpinului, cit mai ales al iobagilor16. Printre interesele personale ale iobagilor se numärä $i cäsätoria. Urbariul din anul 1665 armnte^te 3 iobagi cäsätoriti care loauiesc la Färägäu, Sintu $i Sinmärtinul de Cimpie. 1. Migrarea in cadrul domeniului Gurghiu este determinatä mai ales de necesitäfile eoonomiei alodiale. Se explicä astfei faptul cä in anul 1665 la un numär de 3 iobagi nu se aminte^te locul in care sínt pleca^i, ci doar cä ei, impreunä cu fiii lor (unul avind 3 fii $i ceilal^i avind eite 2 fii), slujesc in altä parte. In anul 1652 din oei 6 iobagi inregistrati ca fugiti din Ibäne^ti, 2 iobagi sint in cadrul domeniului Gurghiu: unul locuie?te 3a Habic, iar altul la Urisiu de Jos. 2. Peste cadrele domeniului Gurghiu sint inregistrati in anul 1652 un numär de 4 iobagi fugiti: unul locuie$te la Färägäu, altul la Täuti, al fcreilea la Sinmärtinul de Cimpie care f.Lnea de mosia (jószágban) Ormenisul de Cimpie §i al patrulea (cu numele de Szabados Ieremia, cu fiii Petru $i Simion) este amintit ca locuind la Teleac. In anul 1665 locurile unde sint a^ezati iobagii fugiti sínt: Hida (Hid Almáson), Bälcaciu, Läzarea de lingä Gheorgheni, Teleac, Sinmärtinul de Cimpie, Färägäu ^i Sintu. In anul 1722 locurile de fugä sint la Remetea §i Apalina. In anul 1665 la unul dintre iobagii fugiti se specif icä cä este pus sub chezä$ie (kezessegh alatt van). Conform prevederilor Approbatelor17 erau pu$i sub chezä.jie cei färä stäpin, iar prin dispozitiile Compilatelor18 prevede ca toll iobagii fugiti, din toate locurile, care vor sä se reintoarcä la vechiul lor stäpin, sä о poatä face, chiar daeä sint sub chezä?ie §i jurämint19. Iobagii puteau locui sau sluji in afara domeniului cu ytirea stäpinului, uneori cu invoirea lui, räscumpärindu-$i obligatiile fatä de stäpin in bani sau in naturä. Räscumpärarea era anualä $i se considera о abatere daeä era administratä accidental20. Faptul relatat mai sus este valabil $i pentru iobagii fugiti in anul 1722 la Apalina §i la Remetea, iobagii care dädeau о dare anualä. In cadrul migratiei iobagilor sint amintiti in urbaniul din anul 1652 §i venitii (Jövevény). Dintre cei 3 veniti, doi poartä numele de Moldvai, fapt ce aratä cä provin din Moldova. Unul dintre cei doi iobagi, amintiti mai sus, locuie^te ре о sesie pustie a unul iobag mort. In conclude: procesul de migratie a iobagilor reprezintä un fenomen permanent. 16 Liviu Ursutiu, Relatii agrare ... p. 36—37. 17 Approbatae Constitutiones regni Transilmniae et partium Hungáriáé eidem annexarum (in continuare Approb. Const.), P. HI, üt. XLI, part. II, in Corpus Juris Hungáriái. 1540—1848 évi erdélyi törvények, Budapesta, 1900, p. 111. 18 Comp. Const., P. IV, tit. I, art. Ill, in Corpus Juris Hungáriái. 1540—184S évi erdélyi törvények, Budapesta 1900, p. 310. 19 Liviu Ursutiu, Chezäfia pe domeniul Gurghiu la sfirpitul secolului al XVII- lea si Inceputul secolului al XVlII-lea, in Marisia, VI, Tirgu-Mure$, 1976, p. 155—156. 20 M. Ursutiu, art. git., p. 6.
