Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
94 EUGEN MERA 10 Jelerii — In anul 1722 apare inseris la Ibánéiti numele de Jeler Torna (Séllér Thóma), nume care atestá starea de jeler. Susnumitul nu avea sesie. Starea de stratificare a iobágimii se observa ?i in cazul iobagilor Márcu$ Dänilä, care este neinsurat $i саге, de$i poseda 2 bői $i avea о sesie cu pämint arabil cu capacitatea de о gäleatä semänäturä, sluje^te la iobagul Bota Pa$cu (ez Bota Páskulynál szolgál). Urbariul din anul 1652 inserie un iobag mórt, färä nici un fiú. In raport cu prevederile Approbatelor21 $i din analiza információi de mai sus, se oonstatä cä averea mobilä §i imobilä a iobagului mórt färä uxm&ji revenea in íntregime stäpinului. Drabantii $i libertinii „Drabantii $i libertinii sínt päturi intermediäre intre dasele fundamentale ale societätii feudale transilvänene. Pe domeniul Gurghiu drabantii constitute garni zoana permanentä a cetätii. Ei sínt recrutafi atxt din rindul nobililor scäpätati, cit mai ales din rindul iobagilor. Pe domeniu existau douä categorii de drabanti: cei cu act de drabant $i cei färä act. Primii vor fi fost aceia care dispuneau sau au dispus $i de sesie de drabant $i deci, privdlegiul era ereditar. Cea de-а doua categorie era formatä din drabanti ridicati la aceastä functie ocazional, conjunctural, ei fiind inscribi in rind cu iobagii domeniului“22. Nu intotdeauna starea de drabant inseamnä $i darea de sesie, uneori primesc sesie iobägeascä. In cazul in care au in folosinfä pämint iobägesc sint scutiti de slujbä, dar nu §i de celelalte prestatii feudale. In anul 1652 in Ibäne$ti drabantii sint amintip in cadrul obligatiilor de dijmä, unde se specificä cä drabantii (darabantok) nu dau nici un fei de dijmä. Rezultä deci cä drabantii din anul 1652 sint din categoria celor cu act de drabant ?i care dispun de sesie de drabant fiindcä privilegiul era ereditar, a$a dupä cum reiese ^i din compararea urbariilor din anul 1652, 1665, 168823, 169424, 169725, 170626. Functia de drabant se transmitea in cadrul aceleia^i familii, fie din tatä in fiu (ex.: Matei Gheorghe lud Matei Iona?cu), sau de la fratele mai mare la cel mic (ex.: Dräghici Mihai lui Dräghici Pa$ca). Dupä anul 1708, cind austriecli (lobontii) smulgind cu greu din mina curutilor cetatea Gurghiului pe care о vor därima, Fiséul va puné problema rosturilor drabantilor pe domeniul Gurghiu. Dupä aceastä datä, se observä о coborire а drabantilor ре soara socialä, ei fiind obligati la acelea$i prestatii ca $i iobagii. Urbarául din anul 1722 inscrie un iobag cu numele de Darabant loan, specificind cä acesta este drabant dar cei 3 fii ai lui sínt iobagi. Se observä deci cä dupä anul 1708 slujba de drabant nu se mai transmitea din tatä in fiu, ca in secolul ai XVII- lea. 21 Approb. Const., P. Ill,, tit, XXX, art. I, in Corpus Juris Hungarici... p. 102. 22 Liviu Ursupu, Heia fii agrare ... p. 43. 11 Urbariul citat. 24 Arhivele Statului din Cluj-Napoca, Arhiva Jósika fidecomisionalä, fase. 13, nr. 2. 25 Arhiva Statului din Cluj-Napoca Arhiva familiei Korda, Ц, fase. 56, nr. 1. 26 Arhiva Statului din Cluj-Napoca, Arhiva familiei Bornemisza, Lit. G., fase. 1, nr. 73/3263.
