Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 DEZVOLTAREA SATULUI IBANE$TI 91 Numärul T carelor V2 1 2‘/a 3 3*/a 4 4Va 5 5l/a 6 6Va 8 9 SVa 12V2 VrT de fin_________________________________________________161 Numärul rp t 1 familiilor 1 5 44322233211 2 1 A?$al cu finat La fína^uri se adaugä ?i locud de finat, de un car de fin, a iobagului Grama Lazär (Grama Lázár). De retinuit cä ín conseriptia din anul 1722 apar inscribi iobagi färä sesáe, dar care au pämint de aräturä §i finat, cum este cazul lui Dan Cräciun (Dán Krátson) care este judele satului, sau care au numai finat, cum este cazul lui Jeler Torna (Sellér Thóma). Apar ?i iobagi care au sesie, dar nu au decit un pämint de aräturä cu о capacitate de numai о gäleatä, oum este cazul iobagilor Sava Petru (Péter Szavá) ?i Märcu? Dämlä (Márkos Danila) si iobagi, care, de?i au sesie, nu au nici páminturi de aräturä ?i nici finaturi, cum este cazul lui Moldovan Costin (Moláovan Kosztin), Cosar Florea (Kosár Flóra) §i Nicra Simiion (Nikra Simon). In ceea ce prive? te suprafata sesiei iobáge?ti, cu toate apertinentele, se miscá ínitre 0,5 si 7 iugäre, ceea ce confirmä faptul cä „cu inceputul secolului al XVIII-lea se aocentueazä procesul de färimitare ?i de scádere a suprafe^ei sesiei cu consecinte in structura socialä, ín sensul cä fenomenul de jelenizare a iobagimii de pe domeniul Gurghiu va primi női valente“10. Prestafii feudale :— Economia feudalä se intemeieazä ?i ín aceastä perioadá pe prestatiile iobagilor, prestatii in muncä, in naturä $i ín báni. ín continuare re vom referi la prestatiile feudale ale iobagilor din Ibánesti, conform urbariilor din anii 1644, 1652, 1665 ?i 172211. Slujba (servitia) este prestatia cea mai apäsätoare, iobagiá slujind dupä vointa stäpinului ?i a dregätorilor säi. ín cadrul robotéi supusii efectueazá toate muncile legate de oultivarea ?i exploatarea arabilelor ?i fínat'urilor alodiale, arä, secerá, string ?i transporta recolta alodialá la curie V>i ín mäierijti12. ín urbarii se aratä cä sint exceptati de la robotä juzii satelor, iar meseri;a?ii satelor slujesc cu meseria lor pentru domeniu. In urbariul din anul 1665 se specificä cä atunci cínd dulgherii lucreazá peste zilele datorate in cadrul robotéi pentru Fisc, li se dä pe zi, pentru fieoare persoaná, cite 20 de denari ?i 6 piini?oare de la curtea dm Gurghiu. Dijma (decima) la Loan e? ti nu se generalizeazä in aceastä perioadä. Urbariile ínscriu dijma numai din oi, porci ?i stupi. Din oi ?i porci se dädea unul din cincisprezece, iar din stupi se dädea unul dán zece. Taxa 10 Liviu Ursutiu. Relatii agrare pe domeniul Gurghiu in secolele XVII—XVIII (Tezá de doctorat-manuscris), Cluj-Napoca, 1975, p. 22. 14 Urbariile citate. 12 Liviu Ursutiu, Relafii agrare... p. 23.
