Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
74 ELENA MIHU 2 din Tirgu-Mure? „ ... $i inaintea me a$a s-au legat intärindu-se prin iscälilura me protopopul Ghiorghie din M. Va$arheiu“3 4. Exemplarul de la mänästirea Neamt, a poposit ?i in iocalitä(ile Singeorgiu de Pädure ?i Logig „ .. . vleat 1737 mart (ie) zälele 8 den. Adecä eo popa Ion din Sin Gioz de Pädure vindu aceastä pravilä ... iar popa Simeon zis Bodovici dereptä 17 florinfi... $i am scris eu deiacul den Rä$inari cu zisa popéi Ion... feind in tirgul Ionäpelei“. In anul 1750 apare men(ionatä si in localitatea Logig. Exemplarul de la Bifolioteca Centralä Universitarä Cluj, la sfir?itul secolului al XVII-lea se afla la Ru?ii Munii „Scris-am eu logofätul ... Rusimneci cum sä sä $tic cä iaste acesta pravilä a mea cä am avut la jupineasa Lazar ina galbeni 595“. Teascul tirgovistean al inceputuM de secol XVIII, tipäre?te traducerile lui Antim Ivireanu, prin iscusitul säu tipograf Gheorghe Radovici. Tipäiriturile ie?ite intre anii 1710—1715 datoritä limbiä romäne?ti olare ?i a execupei grafice deosebite au fost cäutate de locuitordi satelor romäne?ti, prezenfa lor acoperind íntreaga arie a jude(ului Mure?. Numärul acestora atinge cifra de 23, despre multe altele avem märturii dokumentäre. Tipäritura care a avut cea mai mare circulate in jude^ul nostru este Octoihul, 1712, pästrat in 11 exemplare, fapt impresionant, (inind cont de tirajele restrinse in care se tipäreau cärtile acelor vremuri. Pot fi intilnite in Iocalitätile: Archita, Chepmi, Logig, Sintandrei, $ardu Niraju- 1ш, Säulia de Cimpie, Subpädure, Vidrasäu, Vinätori, Valea Largä ,?i un exemplar din colecpa lui lustin Handrea. ln cataloagele de carte veche romäneascä consultate, Octoihul figureazä cu 464 de pagini, iar cel gäsit in localitatea $ardu Nirajului are in plus incä 149 pagini, cuprinzind „slujbele de ob?te“, iar cel de la Sintandrei 159 p. + 3ß pagini. Probabil cä aceastä parte era cäutatä, fapt constatat ?i in cazul Octoihului de Rimnic, cind am gäsit legatä separat nurnai aceastä parte. Dupä insemnärile de pe exemplare, aceastä carte era denumitä chiar „ob?te“, „aceastä ob?te“ ... Din insemnarea exemplarului de la Che(ani constatäm acela?i lucru ,,Acest ufac (octoih) este färä de ob$te ... acesta sä sä $tie cä a.r fi pre bun de ob$te“. Pe acela?i exemplar mai apar ?i alte insemnäri; la p. 248—265 „aceastä carte a cumpärat-o Simion Bouafi de la popa V&sile pe bani buni... scris-am eu popa Gligorie... Gheja 21 ocfo(mbrie)“; iar pe forzaf 2 „Acest oftan este a lui popa loan di la Petea dascälu“. Pe coperta a doua interior este lipitä о foaie dintr-un manuscris, in limba slavonä (format in folio, scrisul ro?u ?i negru, sec. XVI ?) ín colecpa lui Iustin Handrea (intemeietorul primuluá muzeu sätesc in Välenii de Mure?), pästratä de David Lazär, se aflä im exemplar defectuoe, cu о gravurä la p. 230 reprezentind pe „Isus binecuvintind“ (5x4 cm). Din men(iunile fäcute la p. 144—146 ?i 230 reiese cä dupä 4 ani de 3 Nedelcu Oprea, Propuneri pentru editarea unui atlas al circulafiei cärfii vecht romdnefti, in Tirgovifte, cetate a culturii románe^ti, partea I, Bucure$ti, 1974, p. 56. 4 Ibidem.
