Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
60 CORNELIU GAIU 2 in plan, cu diametral de 1,1 m ce cobora pinä la — 85 cm, ín a cáréi umpluturä s-au gäsit fragments ceramice ?i oase de animale. Partea cea mai importantá a inventarului descoperit in aceet nivel de locuire о formeazä ceramica. Aceasta cuprinde atit vase lucrate la roatä cít ?i cu mína. Ceramica lucrata la roatá cuprinde vase din pastá finá cenu$ie, íngrijit lucrata, cu peregi subáin mai ales din pastá cu nisip ?i pietric-ele ín compozi^ie, neglijent modelate a cáror culori variazá de la centi? iu, cenu?iu-negricios, alburiu piná la bran-roscat ?i gálbui. Majorilatea fragmentelor provin de la oale fárá toartá, de dimensiuni mijlbcii. Vasele au búza evazatá cu marginea rotunjita (pl. XXX/1,7; XXXII/3-6; XXXIII/3,5,8,} sau täiatä oblic (pl. XXXI/3; XXXII/7). U- nele forme ceramice au búza subfiatá ?i pulin trasä in afará (pl. XXXI/ 5,8; XXXIII/4). Perefii vaselor sínt la majoritatea formelor putemic arcúiéi, pornind imediat de sub búza (pl. XXXII/5,6; XXXIII/1-3) dar apar ?i forme cu gitul inait 51 umerii pralinéi (pl. XXXI/3; ХХХШ/5), sau cu corpul globular. Fundurile vaselor erau drepte, cu peregi íngro§ali (pl. XXXI/10; XXXII/12;) sau sub(ia|i, prezentínd coaste ín interior (pl. XXXII/9; XXXIII/7). La unele fragmente se pástreazá urrnele desprinderii cu sfoara a vasuluá de pe roata olarului. In afará de oale fárá toartá cíteva fragmente provin de la stráchinl (pl. XXXI/2; XXXII/l), cáni cu о toartá (pl. XXXIII/6,9) sau vase de provizii, categorii ceramice prezente $i in alte a?ezári ale acested perioade2. Decoral ceramicii lucrate la roatá este format din striuri, benzi de linii drepte (pl. XXXI/3, 7-8; XXXII/6-8; XXXIII/4), sau benzi de Imii drepte ?i in val (pl. XXXI/9) ce acoperá partea superioará a vasuluá. Un singur fragment lucrat din pastá cenu?ie finá este decorat prin $tampilare cu un motiv unghiular (pl. XXX/6)3. Ceramica lucratá cu mína, múlt mai redusá cantitativ, cuprinde oale din pastá omogená cu pietricele ?i nisip in compozi(ie, avind suprafafa deformata de pietrieelele din pastá, de -culoare cenu?ie sau brun-negricioasá. Vasele au búza evazatá cu marginea rotunjitá sau táiatá oblic (pl. XXXIII/1-2) lipsitá de elemente de decor. In afará de oeramicá, au mai fost descoperite ?i douá fusaiole cilindrice cu caneluri adindite4 5 (pl. XXXII/10-11). 2. K. Horedt, Morefti, Grabungen in einer vor-und frühgeschichtlichen Sied• lung in Siebenbürgen, Bukarest, 1979, 122 sq; I. Nestor, E. Zaharia, Materiale, 10, 198. 3. Ceramica stampilatä este vehiculatä in Transilvania acestei perioade de cätre gepizi. Ceramica decoratä cu acela§i motiv apere la More$ti (K. Horedt, op. cit., 139-140, fig. 68/6 -— 8, pl. 37/10-12) Dej (idem, Activitatea muzeelor, Cluj, 1956, 143, fig. 3) BistrRa (Cercetäri arheologice inedite, bíz. BistrRa), Szentes — Berekhát (J. Hampel, Altertümer des frühen Mittelalters in Ungarn, Budapest, 1905, III, pl. 462/5). 4. Piese de acela$i tip apar ?i la More$ti (K Horedt, More?tif 151, fig. 64/14-16). 5. i?t. Dänilä. F.I. 2, BistrRa, 1972, 100, fig. 34. Piesa provine dintr-o descope. rire intimplätoare de pe suprafata unei fortificatii despre care lipsesc arice prv cizári de ordin cronologic, fiind considerata de catre autorul articolului dacicä.
