Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

I. Arheologie

3

A$EZAREA PREFEUDALA DE LA 3IRIOARA

61

Pe suprafata a$ezärii, in zona desfundatá, s-а descoperit о sabie scurtá, cu un singur täi$, lungä de 50 cm $i lä^imea täi$ului de 3,7 cm. Minerul, lung de 12 cm, prezintä ре" о latura о concavitate in care se fixau pläsele prinse cu nituri de fier (pl. XXXIII/10). Piese identice ca formä dimeneiuni s-au descoperit la Ru?tior5 5,1 Simione^ti6 (jud. Bistrifa- Näsäud) §i Ri^nov7, piese considerate de facturä dacicä. Noi inclinäm sä atribuim pdesa de la $irioara nivelului de locuire din secolul VI e.n., aici lipsánd un nivel mai vechi de loouire8.

Ceramica, formeazä categoria cea mai numeroasä a inventarului, i$i gäse§te numeroase analogii la: Moresti9, Porumbenii Mici10, $eica Micä11 Bratei12, Sinmicläu?13, Biharea14 in Transilvania §i inafara arcului carpatic la Ipote?ti15 §i Bäleni-Romani16, a^ezäri ce se dateazä in secolele V-VI e.n. A^ezäri comtemporane céléi de la Biri°ara au fost depistate, in aceastä parte a Transilvamei la Lechin^a, Sinmihaiu de Cimpie, Delureni, ijJopteriu, Archiud17.

Tinind seama de analogiile citate §i de repertoriul formelor ceramioe inregistrate, a^ezarea se poate data in secolul VI e.n. Pentru determinarea etnioului celor care au locuit aici, trebuie subliniat faptul cä majoritatea formelor ceramice, ca $i maniera de execute i§i aflä suportul in oläria perioadei anterioare. In cadrul acesteia trebuie remarcatä prezen^a majoritarä a ceramicii cenusii zgrunturoase ce continua о clarä trádióié romanä18. Cea care produce <ji folose?te aceastä ceramicä este popularia romanicä din spa^iul fostei provincii. Descoperirea unui singur fragment decorat prin $tampilare, in lipsa altor categorii ceramice vehiculate de cätre gepizi, oferä mai degrabä un critexiu cronologic decit unul etnic.

6. Descoperire intirnplätoare (Mz. Bistrifa).,

7. Sabia este expusä in Mz. Judetean Bra$ov la perioada dacicä.

e. Säbii scurte cu un singur täi? dar cu miner diferit apar frecvent in necnopolele de secolul VI. e.n. M. Ro?ka, AI SC, 1928 — 1932, Cluj, 1932, 71; D. Csalläny, Archäologische Denkmäler der Gépidén im Mitteldonaubecken, Budapest, 1961,258; K. Horedt, Morefti, 191.

9. Ibidem, 122 sqq, fig. 44 — 69, pl. 32-40.

10. K. Horedt. Z. Székely $i $t. Molnár, Materiale, 8, 367, fig. 5..

". K. Horedt, SCIV, 15, 1,1964, 189.

12. E. Zaharia, Dacia NS, 15, 1971, 278; I. Nestor, E. Zaharia, Materiale, 10, 138, fig. 3.

'3. Gh. Anghel, M. Bläjan, Apulum, 15, 1977, 285 sqq.

M. S. Dumitra$cu, Ziridava, 10, Arad, 1978, 81 sqq.

1S. Petrc RoVnan, Suzana Ferche, SCIVA, 29,1,1978,73 sqq.

,s. Luciana Muscä, Tiberiu Musöä, Materiale fi cercetári arheologice. Л XIV — a sesiune anualä de rapoarte, Tulcea, 1980, 423 sqq; Luciana Muscä. Nord vestül Munteniei in secolele V-VII, la colocviul "Continuitatea populate! autohtone in spapul carpato-dunäreeno — pontic §i relapile ei cu unele populapi in migrape“, Tg.-Mure?, 1981.

17. Materialele provenind din descoperirj de suprafata §i cercetári arheologice in Mz. Bistrita.

* 18. Ligía Bárzu, Continuitatea creafiei materiale fi spirituale a poporului román ve teritoriul fostei Dacii, Bucure?ti, 1979. 82, Sever Dumitra?cu, Comunicäri }i referate. Al XIII-lea simpozion international de ceramicä, Sibiu, 1981. 41-43.