Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

484 PAVEL PUSCAE 2 4. IOANNIS PISANI — Perspectiva anglicii communis..Iipsiae, 1504, /cu adnota|ie .../ 5. Manuscris ASTROLABIUM sec. XV. /cu adnotafii. . . , glosar de medieamente (greacä-latinä-arabä). Aeest manuscris care dä, de altfel, $i numele sub care e cunoscut co­­ligatul, constituie partea cea mai pre|ioasá a acestuia, atit prin aspectui grafic: punere ín pagina, initiale in ouloare, desene ín ouloare, cít mai ales pnin raritatea unui astfel de document nu numai in perimetrul |árii noas­tre, cit ?i pe plan european. 6. IOANNIS STOPLER IUSTINGENSIS — Tabula Astronomica Tübingen per Thoma Anshelmus, 1 514. 7. Manuscris muzical. 20 de file ce cuprind in total 20 de pagini scrise. Acestea cuprind 13 piese muzicale, care de fapt ar fi mai corect nu­merotate 12 + 12 a. Pe par cursui manuscrisului sint puse clar ín eviden|a douä graf ii muzicale: pnima, pe care am denumit-o serii turä patratä, ai’e aspect regulat, ordonat, sugerind grafia unui oopist muzical profesionist ?i sub aeest aspect reunind mai curind piese apartinind altor muzicieni; iar cea de-а doua, cu о grafie mai plasticä, mai rapidä, nervoasä, am de­numit-o scriiturä triunghiularä (denumirile sint sugerate nemijlocdt de grafia corpului notelor). Este foarte probabil ca autorul celui de-al doilea scris muzdeal (cäruia íi apartin de altfel majoritatea pieselor) sä fie §i au­torul lor. Toate cele 20 de foi ale manuscrisului apartin aceluiaiji tip de hirtie, care poartä un filigran specific: a?a numitul „Tete de boeuf“. Catalogul Bri­­cquet indieä faptul cä marca tipograficä „Tete de boeuf“ este originarä din ora $ ul Epdnal, situat in estül Frantei (Lorena, pe riul Moselle, la sud­­est de Nancy). Marca este datatä 1514—1516. In catalog nu se precizeazä numele manufacturii sau al me$terului care a fabricat hírtia cu aceastä mareä. In acélaid timp se cuvine remaroat faptul cä filigrane mult asemä­­nätoare ca tipdlogie ?i dimensiune sint specificate pentru zona de conflu­­entä dintre Fran|a $i Germania (regiunile Alsacia, Lorena, Saar) ale ace­­leia$i perioade. Existä, de altfei, о intreagä familie de filigrane, „Tete de boeuf“. Deoarece perioada de fahricatie (1514—1516) inca­dreazä foarte bine ín aceea de aparitie a lucrärilor tipärite, citate mai sus, existä о foarte mare probabilitate ca hírtia sä fi fost manufacturatä in oratui Epinal, $i mai apói folositä in Germania aceleia$i perioade, la Leip­zig sau Tübingen. Coligatul se prezintä sub forma unui volum in 4-to legat in perga­ment omameretat cu motive florale in vignetä. Ambele coperti exterioare prezintä in partea superioarä initiale majuscule imprimate care se referä, probabil, la con|inut $i /sau posesor dupä practica curentä in epoeä. Sint marca|i anii 1579 si 1587 din care primul reprezintä data legärii §i al doi­lea probabil intrarea in posesia lui M.A.R. In privin|a provenien|ei existä cel pu|in douä ipoteze valabile. Prima ar fi cä manuscrisul ajuns in |arä ca apar|inind unui student transilvan ce a studiat la Leipzig sau Tübingen (in acea perioadä studen|ii i?i adu­/

Next

/
Oldalképek
Tartalom