Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
456 MIHAI SPIELMANN 6 Dupä ce i§i face studiile universitäre in instituti ile De Propaganda Fide, viitorul episoop i$i sustine lucrarea sa de doctorat din filosofie praeticä (philosophia naturalis) newtonianä cu titlul Conclusiones ex universa philosophiae selectae (Roma, 1743).28 Intors in Jará in 1747, este numit de P.P. Aron profesor al limbilor ?i al §tiintei, totodatä bibliotecar al ^colii din Blaj (1754).29 N. Albu sustine cä a fost „primul director al proaspätului gimnaziu bläjean“.30 Anii urmätori din viata lui se irosesc pe de о parte in certuri de$arte ln jurul scaunului episcopal, pe de altä parte in eforturi istovitoare de a consolida unirea in rindurile romänilor ardeleni deceptionati.31 Episcopul Atanasie Rednic il trimite in surghiun la mänästirea din Muncaci, dupä ce un an a stat inchis in mänästirea franciscanilor din Sibiu.32 Este eliberat de Iosif al II-lea, care il nume$te censor al cártilor romane^ti ce se tipáresc in capitals imperiului (1771). In 1772 (15 august), la sinodul electoral din Blaj este ales §i confirmat apói de impäräteasä ín scaunul episcopal, dupä ce candidase färä succes de douá őri mai ínainte. Devine totodatä, nu numai in virtutea pozitiei sale ierarhice, conducátorul spiritual al $colii din Blaj, care in anii ace?tia va ci?tiga structura de „gimnaziu maré“. El este foarte popular printre románi, este bineväzut ín acela$i timp de autoritäti, fiindcá anterior a obtinut merite mari in organizarea regimentelor gränicere$ti románé33 34, este distins cu ocazia alegerii sale cu titlul Excelentissimus $i numit consilier gubernial. Maria Tereza ii va dona lui toate dubletele din biblioteca síi personalä. A fost parimul episcop unit саге nu a mai fost sálit sä finá un teolog catolic in curtea sa.3/' $tiin(a lui de carte ie?itá dán comun este unanim recunoscutá nu numai de adep^ii säi dar ?i de cei саге apar(án altor confesiuni35. Mai ales eruditia sa, activitatea sa de organizare $i dezvoltare a $colilor ?i a vie(ii spirituale, eforturile sale de intárire a unirii — pe саге о considerä ca mijloc sigur de ridicare a poporului säu — sínt acele träsäturi care il fac pe Gr. Maior renumit $i stimat in ochii contemporanilor säi. 28 Engel Károly, Din tezaurele bibliotecii noastre. Tezele disputei publice susfinute de Grigore Maior la Colegiul De Propaganda Fide in 1743, Biblioteca ji Cercetarea, vol. III., Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, 1979, p. 146—185. 29 Diaconovici, C., Enciclopedia Romdnä, Tómul III., Sibiu, 1904, p. 171. 30 Albu, N., op. cit., p. 179. 31 Engel K., op. cit., p. 167. a Albu, N. op. cit., p. 179, nota i*r. 2. $i Halmágyi István, Naplói ét irotai (Jurnal $i Acte personale), Budapest, 1906, p. 166. 33 Halmágyi, op. cit., p. 165—166. 34 Albu, N., op. cit., p. 224 $i Enciclopedia Romdnä, t>ol. III., p. 172. 35 „De altfel om bún $i vrednic, prietenos, la fei ca $i episcopii anteriori, Aron Si Rednik, dar ii äntrece p>e a cesti a In finete sufleteascä $i pe deasupra este un erudit, cunoa$te limbile latind, francezä, italianä ?i maghiará. Se zvone?te cä altetea ва (Maria Tereza — n.n.) lui ü va da ?i episcopia de la Karlovát“ — noteazá ln jurnalul säu un mic nobil Protestant din comitatui Solnoeului de Mijloc, Rettegi György (Rettegi György, Emlékezetre méltó dolgok /Memorii/, Bukarest, 1970, p. 333—334).
