Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
7 О TIPARITURA blajeana 457 Este totodatä „continuatorul in linie dreaptä a ideilor politice nationale (a lui Inochentie Micu-Clain n.n.) de la mijlocuü veacului al XVIII-lea“36 37 38. Iatä de ее in 1776 cei patm studendi franciscani il omagiazä cu versuri dedicate. Poezia este semnatä de „devotus cliens et capellanus praeses cum defendentibus“. Noi sintern de pärere cä aceasta este mai mtilt о formulare politicoasá din partea elevilor care i$i oferá drepturile de autor capelanului din Odorhei. Ca autor adevárat noi il considerám pe Adam Gistl, cél mai in virstá dintre confra^ii sái, avind un talent poetic $i fiind un versificator fecund.37 Este ín obiceiul epocáá ca elevii care süsüin о tezä de doctorat, un examen public, sä adreseze versuri cite unui patron sau mecenat, unor personalitä^i de vazä. Din versurile omagiale chiar rezultä cä episcopul Gr. Maior a sustinut aceastä ?coalä38, fie cu rmjloace materiale, fie prin faptul cä avea titlul de consilier gubemial. Aceastä func{ie din urmä ii conferea dreptul sä participe la sesiunile Comisiei Publico-Ecclesiastice, care funct-iona pe lingä Gubemiu, in calitatea lui de sietnie sä influenteze rezolvarea problemelor legate de politica invä{ämintului. Sintern in anii in care se produce о mare efervescenfá in materie de reorganizare ?colarä, sint anii premergätori editärii Normei Regia.39 Versurile poartä amprenta stilul ui baroc-manierist fiind scrise in distichoane (pentametru + hexametru), fiind pline de alegorii $i personificäri. Gistl il nume$te pe Gr. Maior in mod consecvent urma? al dacilor (Dacigenus), il aseamänä cu loan Chrisosthomos, cu Evodios $i cu Ephremos — patriarhi räsäriteni. Este considerat ca luminatorul min{ilor $i al sufletelor. {Este о remarcä permanentä in poezie, avind in vedere cä sintern ín tóiul epocii Aufklärung!) Autorul aratä cä episcopul este Pons $i Fons, func{ie dublä avind rolul säu de mijlocitor cultural $i spiritual intre Räsärit $i Apus, este izvor de cuno$tin{ä ?i de erez pentru poporul säu.40 Gr. Maior este considerat cínd pástor care conduce turma sa {in sensul nobil al cuvintului) pe drumul cel drept, cind pise inait deasupra Dadei 36 Ghi$e, Dumitru — Teodor, Pompiliu, Fragmentarium iluminist, Cluj-Napoca, 1972, p. 183. Gr. Maior este unul dintre semnatarii unei peti^ii — consideratä de literature de specialitate ca precursor al Supplexului — in care se formuleiaizá dreptul romfinilor ardeleni la invätäturö (Engel К., op. cit., p. 167). 37 György József, op. cit., p. 508. 38 Hic rutilat Dacum Septemplice Vertice coeli, Splenduit et nostris iam lapis iste Scholis. Et qua deciduas Lux torrida vergit in umbras, Eoo sonet Laudes et Schola nostra TUAS. 35 Protopopescu Lucia, Contributu la ixtoria invdtámintului din Tranailvanta 17?4—1805, Bucure$ti 1968, p. 200 $i urm. *° Esse faeit Pontem, per quem grex transit ad Astra, Et triados Sacras sistitur ad ante Thronum, Esse facit Fontem Gregibus sapientia rivis, Unde fluit pluris, pellitur asta sitis*.
