Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
434 MIHAI PETICA,DÓRIN URSUT 2 In urna cercetärilor arheologice intreprinse pinä in prezent, rezultä cä a$ezarea prefeudalä, inclusiv habdtatul antic, ocupä о suprafatä de peste 10 ha, din care, pinä acum, a fost säpatä doar circa 10%. Säpäturile au fost concentrate in zona esticä a bazinului, pe douä terase delimitate intre eie de drumul comunal Sighi$oara—Boiu. Prima terasä, nr. 1, se aflä situatä chiar pe maiul Timavei Mari, fiind u?or inäl^atä fa{ä de limca riulud, cea de-а doua, nr. 2 fiind situatä la nord de prima, formind о pantä u$oarä spre baza dealului. A^ezarea de la Dealul Viilor se desfä$oarä cronologic aproape pe tot parcursul mileniului migratiilor popoarelor, cel mai vechi nivel cultural apartinind secolului al III-lea e.n. Loouirea continuä apói, fára intreruperi, pe aceea?i suprafatá, pinä in secolul al IX-lea. Acum se inregistreazä prima fntrerupere, care dureazä pinä in secolul al XIII-lea, cind habitatul este reluat. Bazele a$ezärii se pun pe terasa nr. 1, cele mai vechi complexe aflindu-se pe malul apei. In secolele urmätoare se poate urmäri expanisunea a$ezärii spre nord, pe terasa nr. 2, unde a fost identificat nivelul tirziu de locuire, din secolele VIII — IX §i XI — XIII. In continuare, vom prezenta principalele etape privind lucrärile de ridicare de topografie arheologicä6, colaborarea directä pe teren dintre arheolog i§i topográf in vederea elaborärii här^ii zonei statiunii Dealul Viilor. I. Elaborarea proiectului In aceastä etapä s-а realizat, pentru inceput, cunoa$terea zonei in care a urmat efectuarea ridicärilor topografice, prin localizarea ei pe harta la scara 1 :25.000, iar pentru identificarea detaliilor, la о scarä mai mare — 1 :5000. Lipsind aerofotograma zonei, pentru observarea detaliilor de referinfä ?i marcarea zonei arheologice necesare prin perimetrare punctata, s-а realizat turul de orizont fotografic insumind 40 de pozi^ii. A urmat stabilirea scärii häitii, in func^ie de necesitatea cuprinderii eit mai complete a zonei in discufie, färä a se pierde detaliile, Iá scara 1 : 500. II. Recunoa^terea terenului De la prima recunoaytere a terenului ce urmeazä a fi ridicat, topográful $i-a schi^at planul de atac al lucrärii, intoemind schi^a zonei respective. A urmat stabilirea „osaturii“ sistemului de sprijin care va fi materializat in teren, a cärui imagine depinde de mai mul^i factori. In primul rind, s-au identificat limitele zonei arheologice, cäile de comunicatie, И-6 Al. Sändulescu, V. Sficlea, Cartografie, Topografie, Bucure$ti, 1970; Manualul inginerului geodez, Bucure§ti, 1970, vol. I—III; R. Florescu, Reu. Muz., 2, 1965; D. Ursut, P. Paul, Potaissa, II, 1980 p. 307—311. La lucrärile de teren 3i.au adus contribula dr. R. Harhoiu $i Gh. Baitag.
