Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
3 a^ezarea prefeudalA sighi$oara—dealul viilor 435 niile de inaltä tensiune, joasä tensiune, liniile telefonice, diferiitele modificari antropogene etc. Practic, etapä aceasta a inceput de la Fabrica de produse ceramice situatä pe drumul comunal Sighi$oara — Boiu, spre nord — est, de unde se deschide larg bazinetul Dealul Viilor, la circa 600 m de centrul stafiunii arheologice. Recunoa^terea s-а continuat apói spre sud, unde albia actuatä pe drumul comunal Sighi$oara — Boiu, spre nord — est, de unde digului, pe terasa nr. 1, s-а desfä?urat spre nord-est-nord, pinä s-а ajuns pe terasa nr. 2, unde obiectivele arheologice prin multitudinea lor fac necesarä investigata topograficä, pentru ca ea sä se incheie pe la nord, tot in zona fabricii amintite. Avind culese elementele esentiale din teren s-а trecut la materializarea punctelor de stadie, in numär de 20, marcate cu (äru?i de lemn numerotati de la S 100 — S 2000, precum $i la plantarea a 4 borne de beton, tip STAS, marcate A—D. Toate acestea „legate“ íntre ele au constituit osatura intregii lucräri. ln functie de märimea suprafe(ei die teren ce urma 'sä fie nidicatä (circa 8 ha), de diferitele puncte ale sitului arheologic, dificultä(ile terenului, cäile de acces etc., sistemul de sprijin a fost conceput din trei drumuri cu circuit inchis, singura posibili[tate (inind cont ca in zona nu avem puncte de triangulate sau alte puncte de sprijin determinate anterior. Deci, am ales metoda care ne-а oferit cea mai mare precizie pe intreg ansamblul lucrärii, cu erori minime, iar distanfele dintre stadii, stafii $i pimct radiat au fost cele optime, astfei incit erorile de citire la tahimetru sä fie minime. III. III. Ridicarea topograficä Inainte de a trece la activitatea propriu-zisä, s-а impus alcätuirea echipei necesare desfä^urärii ín bune conditii a aotivitätii pe teren, formatä din: — operator topo care eiterte da tele inregistrate de aparat $i stadie; — secretar, care va inscrie in caietul de teren datele citite la aparat — Teodolit Theo 0,10 Iе, distance, unghiuri verticale ?i orizontale, numärul punctului radiat $i va face schi(a terenului ce va cuprinde, in ordine, punctele radiate in teren. Aceastä schifä constituie memoria topometrului, adicä о imagine fotograficä a terenului, cadrul de con(inut al viitorului plan arheologic. Pe aceastä schifä, cu ajutorul semnelor conventionale au fast redate toate caracteristicile terenului, u$urindu-se astfel redactarea ulterioarä a planului. — 2 stadieri, instruiti in prealabil pentru a cunoa?te pozitia de fixare Si tinere corectä a mirei (4 m), a lucrului cu ruleta, pentru transportul instrumentelor, bornarea $i pichetarea terenului, lucräri de defricare etc. Dupä organizarea echipei, s-а trecut la exploatarea datelor de pe teren, etapa cea mai importantä in cadrul lucrärilor de ridicare topograficä. S-а avut in vedere calitatea §i precizia instrumentului Theo 0,10 Iе,
