Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
40 ISTVÁN FERENCZI 8 tam: sectoral inferior al cursului rMui Tisa a fost aprape impopulat, era un fel de „tara a nimänui“. In schimb, Címpia Románé, laté de normal aproximativ 120 km, a fost implnzitá cu a§ezéri mai mici sau mai mari deschise §i fortificate cum sínt cele eunoscute de la Zimnicea, Pope§ti, Piscul Crésanilor, Tincsül, Oenida, Alberti, Cetétem etc. In Moldova le amintim pe cele de la: Poiana (Piroboridava), Racátáu, Brad, Tirgu Оспа, Piatra $oimului, Cozia, Piatra Neamí — „Bitca Doamnei“, Gotnari, Stinee$ti etc. Este binecunoscut íaptul cá Sextus Aelius Catus, general comandant al districtului militar moesic prin anii 11—12 e.n. ac^ionase in Címpia munteané, de unde strámutase ín Tracia 50.000 de gefi19. Dupá pérerea lui R. Vulpe20 aceasté evacuare creeazä о zonä pustie in stinga Dunänii; asezärile de la Zimnicea, Pope$ti, Piscul Crasanilor sínt distruse {la Pope$ti ultdmele monede sínt de la Augustus, iar ultknele fibule sint de tip Laténe III), in timp ce la Tinosu ?i Piroboridava via(a continua. H. Daiooviciu21 22 — pe bunä dreptate — nu crede cä „ ... ín cimpia munteanä a fost creatá о zóna cu adevämt pustie, nici cá via^a a íncetat cu tótul in a?ezarile amintite. Avem de-а face, desigur, cu о depopulare a zonei ?i cu о considerabilá släbire a getilor din imediata apropiere a Dunárii, dar nu cu о pustiire ...“ In concluzie: dupá párerea noastrá identitate a afirmatiilor lui Herod о t § i Strabon nu este о simpla coincident intim piát oar e, c i о g linderte о realitate geografic a : MÁRIS POTAMÓS intr-adevär se varsä in Istru, adicä in Dunärea de Jos! Urmätorul autor cvasi antic, Jordanes, in schimb, ín a sa Getica (din secolul al VI-lea e.n.), istorisind despre ni$te evenimente in legäturä cu neamul germanic al vandaliior, pomene$te in douä locuri riul Marisia: (113) „ .. . Ei adicä vandalii ooupau atunci locurile unde astäzi locuiesc gepizii, lingä riurile Marisia, Miliare, Gilpil Crisia [...] (114) Pe cind se aflau vandalii aici, 11 s-а declarat räzboi de cätre Geberich, regele gotilor, la (ärmul sus-amintitului riu Marisia .. ,“23. ln acest context, luind in considerare numele riurilor intre care 19 Strabon, Geographia, VII, 3, 10. 20 Les Gétes de la rive gauche du Bas-Danube et les Romains, in Dacia, N.S., IV, 1960, p. 316; idem, Getul Burebista, conducätor al intregului neam geto.dac, in Studii ?i comunicäri — Pitejti, I, 1968, p. 35, nota 6. 21 Dacia de la Burebistap. 117. 22 Traducere din Fontes historiae Dacoromanae, vol. II: Scriptores 2. Izvoarele istoriei Romäniei, vol. II: Autori 2, Bucuresti, 1971, p. 425. Iordanes, De origine actibusque Getarum, XXII, ИЗ.*... Quo tempore erant in eo loco manentes, ubi nunc Gepidas sedent iuxta flumina Marisia, Miliare et Gilpil et Grisia, qui omnes supra dictos excedet... 114. Hic ergo Vandalis commorantibus bellum indictum est a Geberich rege Gothorum ad litus praedicti amnis Marisiae, ubi nec diu certatum est ex aequali, sed mox ipse rex Vandalorum Visimar magna parte cum gentis suae prosternitur..
