Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
3 CERAMICA IN SULURI DE LUT 419 Vase realizate din suluri de lut au mai fost descoperite ín (ara noastrá ín Moldova (Borean dacic la muzeul din Piatra Neam() la Garvän (Dinogetia) precum §i in sta(iunea preistoricä Ariu?d7. Colec(ia de vase realizate in suluri de lut a sec(iei etnografice se compune din 67 de piese, datind de la sfir?itul secolului XIX $i ínceputul secolului XX. Un singur vas are incizat pe pintece anul realizárii: 1927 (inv: 1517). Toate aceste vasé au fost achizitionate de cátre Aurél Filimon (1891 — 1946) íntemeietorul cercetárii etnografice mure§ene, incepind din anul 1920, prímül atestat seris datind din anul 19258 Colec(ia se constituie din forme plate (tigäi simple, tigäi tripode, cratite) forme de capacitate (oale de diferite märimi) §i forme speciale (pilnie), obiecte casnice cu un rol insemnat in via(a de toate zilele in trecutul istoric al locuitorilor din Valea Mure^ului In ее prive$te cercetarea tehnicii de realizare ?i valoarea istoricä а vaselor in suluri de lut, Aurel Filimon le-а dat importanda incä de la achizitionare, fäcind cercetäri asupra modului de realizare a lor si mai ales aprecieri privitoare la importanda lor ca argument al continuitädii populadiei romäne$ti pe aceste meleaguri: „Ceramica intrebuindatä ?i astäzi in viada casnicä, grosolanä, fäcutä cu mina, cu о tehnicä identicä timpurilor preistorice se leagä prin analogii de epoca bronzului (...) Inainte de räzboi (?) Muzeul arheologic din Cluj, a fäcut säpäturi la Sintana §i Tirgu-Mure?, rezultind vase fäcute cu mina atribuite sec. III—IV e.n. din timpul autohtonilor räma$i pe loc dupä retragerea lui Aurelian adicä »daei«, pe care n-ici influenda atit de putemicä a romanilor nu i-a transformat in a-?i lepäda caracteristicile strämose.'jti. De unde preciziunea ?i identitatea de forma?“.9 Amintind ceea ce se precizeazä in volumul Arta popularä romäneascä — Editura Academiei (1969) la capitolul de ceramica: „In 1955 in localitatea Deda de pe Valea Mure§ului a fost semnalat un centru de ceramicä lucratä cu mina, necunoscut pina atunci“ (pag. 540.) — Aurel Filimon porn enea cu mult timp inainte despre acel tip de ceramicä „necunoscutä de muzee $i literaturä fiind о descoperire a subsemnatului, eoleedionatä din satele colinare a^ezate pe versantele Cälimanilor10. Un prim pas in direedia valorificärii vaselor in suluri de lut ii apardine tot lui Aurel Filimon, cu prilejul organizärii expozidiei de artä popularä romäneascä .ji secuiascä, in Palatul cultural, in anul 1921, deschiderea Muzeului arheologic §i etnografic din Tg.-Mure§ (1934) cuprindea, intre exponate, vase in suluri de lut, iar cu prilejul „Lunii Tirgu-Mure-7 Martin Roska, Noi date cu privire la ceramica cordatä, In Arhivele Olteniei III, 1924 p. 132. 8 Tabel de achizidii din com. Rusii Mundi, Filea, eliberat in ziua de 25 aprilie 1925, in Arhiva Complexului muzeal Tg.-Mure$ 9 Aurel Filimon, Urme dacice (Etnografie §i arheologie mure?ana) in Glasul Mure$ului, 1935, An II. (Tg..Mure?) nr. 2 din 14 apr. p. 2. ,0 Aurel Filimon, Contributiuni la vechimea romanilor in Arde.al, 1937, (Tg.Mure?) An I, nr. 1, p. 24.
