Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
420 AURELIA DIACONESCU 4 ?ului“ (1936) la „Expozéidé de via(á säteascä“ acest tip de vase sint expuse atit de Aurel Filimon cit §i de lustán Handrea din Maiore?ti — íntemeietorul primei colectii etnografice sáte?ti din j üdédül Mure$. Formele deosebite ale ceramicii ín suluri de lut de pe Valea Mure?ului au atras aten^ia cunoscätorilor cu prilejul fiecárei expozi(ii, fáéindu-se referiri la vechimea lor: „oalele de lut, nestrunjite ?i fárá smalt din Filea (com. Deda n.n.) ?i Pietri?, n-ai crede cä sint fäcute recent ci le-ai lua drept produse din epoca migratiunii popoarelor“11. In vara anului 1937 are loc la Bucure?ti Expozi(ia — Tirg organizatá de Liga Na^ionalä a femeilor románé, tirg la care A. Filimon participä cu un material etnografic selectat din zona colinarä a Mun^ilor Cälimani, in dorin(a de a aräta cä arcui Carpafilor nu a constituit niciodatä о grammá etnicä, ci numai temporar о grani(;ä politi-cä. Intre exponatele prezentate se numärau ?i „vasele fäcute cu mina exact ca in La-Тёпе“12. Prin autenticitatea exponatelor presa centralä mentions: „D-l Aurel Filimon ne-a adus toate obiectele intrebuintate in viafa casnicä de cätre romänii din satele colinare ale versantelor Cälimanilor, dorind sä ne arate via£a adevärat romäneascä, färä nici о influenza sträinä sau industrialä (...) examinarea indeaproape a acestor obiecte ne urcä in epoci foarte indepärtate, chiar din preistorie, о viatä care a durat mii de ani färä sä sufere nici о modificare. Locuitorii acestei regiuni au fost ciobani de cind existä poporul román, räminind ?i astäzi cei mai credincio?i pästrätori ai traditgei. Dacä putem vorbi de о continuitate a romäniior ín Ardeal incontestabil cä acest stand ne oferä о bogatä serie de documente.“13 Dupä Dictatul de la Viena, Aurel Filimon itinereazä expozi(ia de artä popularä romäneascä in Germania ?i Italia intre anli 1941—1943. Din procesele verbale ale expozéiéi 1 rezudtä cä s-au itinrat ?i 55 de „vase de lut lucrate cu mina, oale, lespede, lespede cu picioare“. Incepind cu anul 1940 — odatä cu desfiin(,area expozéiéi permanente de etnografie din Tirgu-Mure?, ceramica in suluri de lut este valorificatä in mod sporadic cu prilejul unor expozén temporare: 1967 — la Expozifia de artä jpopulairä a\ Regiunii Mure? Autonome, §i in anul 1981 cu prilejul expozéiéi omagiale ,,Colec(iile etnografice Aurel Filimon“. Prin reinnodarea tradi(iei dupä о absen(ä de 44 de ani de viafá culturalä a Tirgu-Mure?ului, prin deschiderea expozéiéi permanente de etnografie ?i artä popularä mure?eanä in anul 1984, ceramica in suluri de lut ?i-a gäsit locul cuvenit, pe ideea profesiunii de credintä a fondatorului Muzeului mure?ean — Aurel Filimon — de a prezenta prin etnografie continuitatea poporului román din cele mai vechi timpuri, pinä in zilele noastre. Dorinta noasträ este ca prin aceastä lucrare sä oferim, prin schice ?i fotografii, posibilitatea de orientare asupra uneá tehnici de realizare а 11 I.q. Muräsanu, Cronica — Luna Tg-Murefului (Secpia Etnograficä) tn Pro. gre.! ff. culiurä Tg._Mure$, 1937, An. V. nr. 2—3, p. 53. 12 Arta noasträ popularä In Dimineapa, Bucure$ti, 1S37, din 21 mai p. •. 13 Idem din 20 mai, 1937, p. I
