Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
418 AURELIA DIACONESCU 2 cetarea etnograficä lau fäcut ca aceastä tehnicä ide confecdionare isá se transmitä din generate in generate pinä in zilele noastre, importanda constind in faptul cä reprezintä una dintre cele mai strävechi tehnici de confecdionare a vaselor de lut in istoria culturii umane. Ceramica lucratä cu mína se mai intdne^te §i in alte regiuni ale globului, dar la noi s-a mendinut ca о excepdie de la regulä, dezväluind aspecte deosebit de importante despre oläritul däränesc de-а lungul mileniilor. Pentru perioada anterioarä inventärii rodii olarului sint cunoscute patru tehnici de lucru pentru confecdionarea ceramicii2. Eie au apärut concomitent, ceea ce aratä cä tehnicä de lucru folositä de olarii din dara noasträ, se leagä de inceputul viedii ceramice in viada omului. In demonstrarea permanentä a universalitädii noastre culturale se cere deci precizat §i in domeniul ceramicii cä apar la noi de la origini toate tehunicile cunoscute pe glob, ceea ce märturise$te prezenda noasträ, permanenda noasträ in schema evolutivä mondialä. Referindu-ne la judedul Mure? materia'lele arheologice ne dau indicii despre existenda ceramicii nelucratä la .roatä incepind din epoci foarte indepärtate, in oolecdiile secdiei de arheologie din cadrul complexului muzeal Mure?, se aflä vase dacice modelate cu mina provenite din säpäturile arheologice a lui Aurel Filimon (fondatorul muzeului mure?ean) de la Criste§ti-Mure:j3, din anul 1928, ca §i din säpäturile din anul 1950, ce condin ceramicä dacicä nelucratä la roatä4. Fragmentele ceramice neolitice, vasele dacice sau din perioada medievalä lucrate ou mina, adeveresc existenta activä a populadiei in zonä pinä la inceputul secolului X. „Anul 1000“ — Cronica lui Anonymus vorbind despre oamenii nevoia§i din Vodevodatul lui Gelu, aminte§te de ocupadiile locuitorilor intre care §i oläritul, iar säpäturile arheologice de la More^ti au scos la ivealä ceramicä de proveniendä localä lucratä cu mína, din pastä de calitate modesta, in tehnicä nu prea evoluatä, dind indicii despre stratificadia socialä, cei „ce foloseau ceramica inferioarä ca pastä $i tehnicä (...) de facturä localä“ erau mai säraci5. „Ceramica lucratä cu mina, podoabele §i uneltele adeveresc existenta activä a cetädii pinä la inceputul secolului X“.6 Din tehnicile de realizare a vaselor lucrate cu mina s-au impus cele prdn executarea vasului din suluri §i din inele de lut, procedee care au asigurat о rezistendä vasului, spre deosebire de procedeul executärii vasului din bulgäre de lut. Pe plan nadional, ceramica cucutenianä din Valea Lupului, a evidential ou certitudine realizarea vaselor din inele incastrate unele in altele. 2 J. Lips, Obirfia lucrurilor, Bucure$ti, 1956, p. 184. 3 D. Protase, Problema continuitäfH in Dacia in lumina arheologiei numis. maticii, Bucure$ti, 1966, p. 32. 4 Dórin Popescu, Materiale II, (1956) p. 179. 5 $tefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, 1972, p. 38—39. 6 Idem, p. 46
