Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
7 BISERICILE DE LEMN DIN JUDEJUL MURE? I. 401 actual, cu cel pu(in douä generali in urmä, ne determinä sä incercäm о datare a bisiericii la inceputul secolului al XVIII-lea. Läca?ul prezintä un plan dreptunghiular cu absida nedecro?atä, poligonalä, cu trei laturi. Un pridvor a fost adäugat ulterior31 pe latura de vest; de asemenea un tum-clopotnitä a fost adäugat pe pridvorul vestic32. Intrarea se face pe latura de vest. 7. Biserica „Sf. Nicolae“ din Ьйрщпа. В is e rica a fost construitä in anul 1779, conform Lnscriptiei de la intrare, in satui Comori, pe locul uneä biserici existente cu multe decenii inainte, adicä in 173333 ?i 1760—• 17623'*, ceea ce inseamnä cä monumentul actual s-а ridicat in locul altuia, dispärut in imprejuräri necunoscute nouä. In anul 1939 ea a fost strämutatä la Lapulna de cätre membrii Casei regale in apropierea castjelului. Cu ocazia acestei strämutäri a fost adäugat peste pridvorul de vest un tum-clopotnifä cu foi?or in console ?i coif inalt35, neobi?nuit la bisericile de lemn din jude(ul Mure?. Seamänä cu tumul-clopotnifä de la biserica din Chelan i. Biserica descrie un plan dreptunghiular cu absida nedecro?atä, poligonalä cu trei laturi (PI. nr. LXXXVIa). О prispä originalä36 se aflä pe intreg peretele de sud al biserioii. Intrarea se face pe latura de vest. 8. Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului“ din Trei Sate. О inscriptie in chiirfflieä „Ala Toader 1800“ de pe cutia de mir precum ?i faptul cä in conscripfia din 1760—1762 ea nu apare, de?i erau 31 de familii ortodoxé ?i 2 unite37 , ne determinä sä о datäm spre sfir?itul secolului al XVIII-lea Biserica este de forrná dreptunghiularä, cu absida nedecro?atä, poligonalä cu trei laturi Un pridvor se aflä pe latura de vest; un turn clopotnifä, de dimensiuni mici, se aflä deasupra pronaoeului, Intrarea se face pe latura de vest. Biserica a suferit modificäri, fiind tencuitä in interior ?i exterior, iar invelitoarea de (iglä luind locul celei de $i(ä. 9. Biserica „Sf. Arhangheli“ din Cräciunepti. Pinä in momentul de fa(ä nu dispunem de informatii certe privind ridicarea edificiului din aceastä localitate. Singurele surse care atestä ex isten (a lui sint conscrip(iile din 1760—176238 ?i 180539, ?i dacä le luäm in considerare, atunci inceputurile läca?ului ar fi la mijlocul secolului al XVIII-lea. In anul 1895'*° localitatea figureazä cu о bisericä purtind hramul „Sf. Arhangheli“, dar nu trebuie exclusä posibilitatea ca in acel an sä fi fost exe-31 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 47 32 Ibidem 33 Augustin Bunea, Din istoria románilor . .. p. 341 34 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 683 35 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 47 36 Ibidem 37 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 683, 683 38 Idem, p. 683 39 Gagyi Eugen, op. cit, p. 56 40 ?ematism, Bla;, 1900, p. 306; Idem, p. 427 М»г1йв — it
