Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
402 TRAIAN BOSOANCA 8 cutate unele reparari, in urma cärora perepi au primit о imbräcäminte de tencuialä. Biserica inscrie о forrná de plan dreptunghiularä cu absida, nedecro?atä, poligonalä cu trei laturi (PI. nr. LXXXVIIb). О prispä originalä41 42 se aflä pe latura de sud. О clopo inita separatä, dispusä pe douä nivele, este situatä in partea de sud-vest fa(ä de bisericä. Intrarea se face pe latura de sud. 10 Biserica ,,Sf. Arhangheli“ din Bobohalma. Biserica dateazä din anul 1743 conform unei inscrippi de ре о bimä din dreapta inträrii. In $ematismul de Blaj din 1900, anul ridicärii ei este 1877. Probabil atunci i s-au fäcut unele renoväri bisericii. Läca§ul inscrie un plan dreptunghiular cu absida nedecrajatä, poligonalä cu trei laturi. О prispä se aflä pe latura de sud; intrarea se face pe latura de sud. О clopotnifä separatä а existat pinä in anul 1972. 11. Biserica „Sf. Nicolae“ din Rästolifa. Cercetarea conscrippilor in vederea datärii m onumentului n-a dat la ivealä informapi care sä indice existente vreunui läcas de cult aparpnind populapei romäne?ti din Rästoli^a. Totusi e aproape imposibil ca aici sä nu fi existat о bisericä. Pentru datare nu ne rämine alte surse decit inscriplile din interiorul bisericii. Potrivit acestora ímpodobirea cu picturi se incadreazä in contextui social-politic, economic §i cultural din vremea domniei impäratului Austriei Francisc I p episcopatului lui Vasile Moga43. Prin urmare zugrävárea hiserici s-а petrecut in intervalul 1810—1835. In inscripte apare numele preotului paroh Gliga loan, care este amintit p in inscrippa situatä deasupra ferestrei sud a naosului: „Sä se $tie cä inceputul bisericii facere au fost paroh Gliga loan, Gliga Mihai feciorul, Dumnezeu sä pomeneascä“44. О altä sursä de §tiri, utile pentru a reintregi istoria läca^ului, sint inserippile trecute pe versoul unor icoane ca „Fecioara Maria Impäräteasä“ p „Sf. Nicolae“. Mai intii, la „Fecioara Maria“ sint amintite icoanele p apoi plätitorii lor pentru ca in incheiere sä aparä data de 3 mai 1833. De asemenea zugravul Sandu din Iernufeni realizeazä icoana „Sf. Nicolae". In partea de jos a icoanei artistul a scris: „sä se 5tie cä aceastä sfintä icoanä s-au zugrävit in anul 1808 februarie 14 zile, de mine Sandu Popovicd din Iernutfaia“ (Iemupni, azi cartier al ora?ului Reghm). In funcpe de aceste informari putem formula douä ipoteze: a) constructa s-а desfä^urat concomitent cu zugrävirea, deci intre 1810—1835; b) bisericä e ridicatä incä inainte de domnia lui Francisc I, iar in timpul acestuia, Pavel Dumbrävean care executä picturile, se face catapeteasma pe banii preotului Gliga Ion, a familiei sale p a sätenilor45, p 41 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 47 42 $ematism, Blaj, 1900, p. 306; Idem. 1932, p. 87 43 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 44 44 Ibidem 45 О inscriptie se referä la zugrävirea catapeteasmei de cätre Gliga Ion $i Gliga Mihail „... fiind bisericä de din$ii fäcutä cu ajutorul $i alji are?tini, Pavel Dumbrävean zugrav“.
