Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

III. Etnografie

TIPOLÓGIA FORMELOR DE PLAN ALE BISERICILOR DE LEMN DIN JUDETUL MURES I. TRAIAN BOSOANCÄ Jude^ul Mure? are о bogatä tradite in arta leirmului, ceea ce a fä­­cut sä se pästreze о minunatä zestre arhitecturalä de constructi de lemn, case täräne?ti, biserici ?i instalati tehnice, ce se in?irä in timp pe par­­cursul a mai bine de trei secole. Un loc aparte il ocupä bisericile de lemn. care in aceastä parte a Transilvanieá s-au mentnut de-а lungul veacurilor, in ciuda conditiilor istorice vitrege pe care a trebuit sä le räzbeascä romä­­nii acestor meleaguri. Poate de aici eie ?i-au tras vigoarea ?i au imprimat ?i cea mai de seamä dintre valorile ce le reprezintä: durata ?i calitatea de märturie istoricä. Fiindcä a?a cum afirma pe bunä dreptate Eugenia Greceanu, bisericile de lemn ca monumente istorice „au darui de a oglindi, prin acea concentrare a factorilor istorici ?i artistici care le conferä cali­tatea de monument, starea socialä, politicä ?i economicä a creatorilor lor. Chiar färä a cunoa?te in amänunt istoria unui tnut, cälätorul poate sä deducä din simpla contemplare a monumentelor dacä cei ce le-au ridicat au fost asupritori sau asupr.it, säraci sau bogát, precum ?i stadiul rela­­tilor intre diferitele clase sociale existente in epoca construirii lor. Bise­ricile de lemn din zona centralá a Transilvaniei sint, prin modestia lor, cele mai gräitoare dovezi ale conditilor de exploatare in care träiau garami iobagi pe mobile marilor familii feudale Bethlen, Haller, sau Teleki“1. Bisericile de lemn au preheat §i adus, din adincul istoriei, sistcme constructive, tipuri de plan, mo:,íve decorative, elemente care sub lumina istoriei le-au conferit atributul de „document al plämädirii, al existen^ei ?i continuitäti poporului nostru, al dorinfei sale de afirmare §i däinuire al spiritului säu creator“2. ín judeful Mure?, ca de altfel pretutindeni, din vremuri strävechi oa­­menii s-au ostenit sä-?i clädeascä adäpostul, casa ?i läca?ul de cult. Cato­­licismul avea sä fie cultul protejat al tuturor autoritä^ilor ?i va fi imbrä-1 Eugenia Greceanu, Tipológia bisericilor de lemn din zona centralá a Trcn. silvaniei, in Monumente istorice ?i de artä, Studii si lucräri de restaurare, Editura Tehnicä, Bucure?ti, 1969, p. 27. 2 Dinu Antonescu, Originea dacicä a arhitecturii bisericilor transilvánene din lemn, in Indrumätorul pastoral, II, (1988), p. 85.

Next

/
Oldalképek
Tartalom