Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
354 LIVIU ВОАН 6 La 1 apriilie prim-pretorul, impreunä cu un grup de 13 jandarmi, se deplaseazä la Seou pentru a-i evacua pe grevi?ti din locuinjele fabrioii. Dar, acentia se opun cu indirjire, au loc ciocniri intre jandarmi ?i grevicti soldate cu ci^iva räniji, iar incercarea de evacuare cu foria nu a reusjit. Iatä ce seria despre acest incident ziarul Lemnarul dán 1 mai 1925 „In Secopatac (Secu — n.n.) unde familiile muncitore$ti au indräznit sä protesteze contra evacuärilor ... subprefectul (de fapt prim-pretorul — n.n.) a comandat asalit ou baioneta .?i «Foc». Rezultatul a fost cä patru féméi au fost ränite“. Dupä aproape zece säptämini greva a putut fi infrintä datoritä faptului cä rezervele de báni ?i alámenté ale grevi?tilor s-au terminat, familiile acestora fiind ameninfate de speotrul foamei. In acela?i timp cu grevele de la Gheorgheni ?i Secu au loc puternice miscäri revendicative ?i la fabrieile de cherestea din Toplita ?i anurne la fabrica „Valea Mure?ulm“ §i la cea de la Cälimänel — Toplifa aparjinind firmei „Zenta — Ro?cani“. Si aici scinteia care a dus la izbucnirea grevei a constituit-o problema noului contract colectiv pe care patronii incercau sä-l impunä muncitorilor. Muncátorii cereau recunoa?terea zilei de muncä de 8 ore, cre?terea salariilor cu 15%. plata regulatä a salariilor, reprimirea muncitorilor concedia(i. Dupä citeva zile de grevä, in care incercarea patronilor de a aduce spärgätori de grevä sau de a Scoate la lucru personalul administrativ a dat gre-j, s-а ajuns la un compromis intre grevi?ti si patroni ?i anume acordarea unui spor de salariu de 12,5% in condijiile zilei de muncä de 10 ore.19 Semnificativ pentru situa(ia forestierilor de pe Valea Mure?ului este articolul „Valea Mure?ului supusä de jandarmi“ publicat in ziarul Munkásélet (Via^a muncitoreascä), din 26 decembrie 1926, in care se aratä cä: „In Valea Mure^ului domne?te cea mai cruntä exploatare ?i ziua de muncä de 10—12 ore. Dacä einem incearcä sä-?i radice glasul impotriva acestei stäri de lucru, acéla este räsplätit cu concedierea §i cu bastonul de cauciuc“. In continuare articolul prezintä cazul unui muncitor din Gheorgheni, membru de sindioat. „El, deoarece a avut curajui sä vorbeascä despre constituirea grupei (sindicale — n.n.) locale, a fost concediat. A plecat la Toplita, unde datoritä baronilor lemnului, a fost arestat. Gäsindu-se asupra lui carnetul de membru sindicalist 1-au aouzat cä se aflä in cälätorie de propaganda“. Pentru aceasta a fost arestat ?i transportat la Siguran(a din Tg.-Mure?, dar neputindu-d-se aduce nici о acuzafie, a fost ín cele din urmä eliberat. Iatä prin ce mijloace de intimidare incercau autoritäre sä stävileascä lupta forestierilor pentru condi(ii mai umane de muncä ?i de trad. Totu?i aceste mäsuri de teroare nu i-au intimidat pe forestieri, märturie 19 Loc. cit., p. 95
