Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 LUPTELE GREVISTE DE PE VALEA MURE$ULUI 355 stau amplele mi?cari revendicative din anul 1929, moment de virf al luptei greviste a aeestui deta.sament numeros al clasei muncitoare din Románia interbelicä. Vom puncta in incheiere citeva dintre aceste acrium greviste, ogi in - dite de dooumentele vremii. La 22 aprilie 1929 Siguranfa din Tg.-Mure?, raporta prefectului judetului Mure? cä „muneitorii de la fabrica de cherestea «Zenta — Roseani» din cätunul Cälimänel au declarat in ziua de 21 aprilie a.c. grevä. Numärul greviíjtilor este de 129 persoane“.20 La 23 aprilie 1929 comandantul Companiei de jandarmi Mure? informa prefectul jude^ului despre faptul cä „in urma tratativelor urmate intre patroni ?i lucrätorii din fabricate de pe Valea Mure?ului, luni 22 l.c. ora 18, muneitorii de la fabrica Gäläuta? au declarat grevä“.21 ln luna mai, forestierii din Toplita peste 700 la numär, au intrat in grevä, autoritätile fiind neputincioase in fata acestora. Intentia patronilor de a angaja spärgätori de grevä a fost zädärnicitä de muneitorii organizati22 Buna organizare a grevei este doveditä ?i de faptul cä muncitorii din Gäläuta? intentionau a veni ín spmjinul celor din Toplita, fapt pentru care politia din Toplita solicitä sprijinul Prefecturii jude^ului Mure?, lucru consemnat de un raport adresat in acest sens Prefecturii in care se spune: „cu onoare vä rugäm sä binevoi^i a lua mäsuri de urgent sä pnimim un ajutor de forfä, intrucit noi cu un numär de 18 serge nti nu am fi suficienL la impiedicarea unei eventuale ciocniri“23. Amploarea grevei este doveditä ?i de faptul cä insu?i ministrul de interne Vaida-Voievod este in?tiintat de cätre prefectul judetului Mure? printr-o telegramä in care se aratä mäsurile represive care s-au luat pentru inäbusirea grevei ?i anume „am intervenit la Divizia 20 din localitate spre a trimite urgent la Toplita un deta?ament de douä plutoane pentru restabilirea ordinei ?i lini?tei turburatä (turbatä in text — n.n.) de munoitorii grevi?ti de la fabricile locale, care refuzä a se supune ordinelor date de parchet ?i poldtia localä .. ,“24 Toate aceste märturii documentare au demonstrat о datä in plus forfa combativä a clasei muncitoare care, unitä in jurul partidului, condusä ?i indrumatä de membrii de partid ?i sindicat, au tinut sus steagul luptelor revolutionäre pentru о via^ä mai bunä, mai demnä. Indiferent de nationalitate, muneitorii romäni ?i maghiari din judetul nostru au luptat pentru о cauzä oomunä, consfin^ind astfei bunele ?i frumoasele traditii de via^ä ?i luptä comunä de-а lungul secolelor a celor ce träiese ?i muncesc pe iaceste frumoase meleaguri harghitene. 20Arh. St., Tg.-Mure?, Prefecture jud. Mure?, 1929, nr. 5622, fila 1 21 Ibidem, fila 4 22 Ibidem, fila 10 23 Ibidem 24 Ibidem, fila 21
