Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

18 346 TR AI AN RUS Cu toate cä reforma agrarä a contribuit la reducerea pomderii rnunedi in dijmä ín cadrul marii proprietati, totu?i unii tárán i erau nevoli sä apeleze la munca ín parte. Pentru reglementarea raporturüor dintre pro­­prietari $i tárami dijmuiti, functiona Comisia judeteaná de invoieli agri­­cole. Scopul ei era de a stabili pre^url minime la a-rendá, precum ?i pro­­portia maximä de dijmä cuvenitä proprietairuluii ori arenda?ului care dä térén. Astfel, ín 1938 s-а stabilit pentru munca cu brätele, pentru о zi, suma de 20—25 lei, iar cu cárul 8—120 led. Se percepea 1200—7000 ]jei pentru ha de pämfint in arendá, in functie de calitatea lui. Pentru gríu, orz ?i ováz s-а stabilit: proprietaruj sau árendásul dau pämintul ?i V2 din semänat; säteanul exeoutä ara túl, gräpatul, semänatul, plivitul, recölta­­tul .;i cäratul $i dá 'I2 din sämintä; din recolta l/2 rámine proprietarului, iar V2 sáteamului. La porumb: proprietarul sau árendásul fac aratul, grä­patul $i cäratul ?i asigurä säminta; säteanul executa 2—3 pra$ile, гес<(1- tatul, desfäcatul de pänu?i §i dä ajutor proprietarului la cärat $i pätul; propnietarul ia 2/з .dijmä din stiuileti $i coceni, iar in cazul in care acesta asigurä toatä säminta, dijmä luatä de el era de 2/3 párti din recoltä iar säteanului ii revenea */з pärti41. Progreseie fäcu’te pe lima instruirii copiilor n-au reu,?it sä rezol've probléma analfabetismului. Unii tärani din cauza situatiei precare in care se aflau, cu toatä dragostea de ,?coalä, rau puteau, in toate cazurdle sä-.?i trimitä copiii sä urrneze aceste institutii. „Avem la 150 de copii de la 7—16 ani — se aratä in memoriul täranilor din Urisiul de Sus din1 6 martié 1928 — obligati de scoalä. Ni-e dragä la toti aceastä casä a lumi­­niii, dar sintern säraci ?i n-o putem ajuta cu nimic ... ln säräcia noasträ se träie.?te foarte greu! Orice invätätor ne-ar veni ne päräse?te cäci nu avem noi ce minca, dar din?ii numai cu о leafä micä, ?i noi dórim ou totii ca ei sä räminä in mijlocul; nostru ?i sä nu fugä de noi pentru särä­cia noasträ“42. Multi tärani au fost de acord cu perceperea de taxe pe proprietate pentru a contribui ín acest fel la construirea de localuri 5colare. Ei au inteles ,,marea ínsemnatate се о au pentru vátorul statului román, localu­­rile scoilare“, dovedind incä о datä „marea dragoste ce leagä täränimea de ?coalä“43. Locuitorii comunei Tirirnioara care .sub toatä vitregia vre­­murilor sträine rau s-au maghiarizat deoareoe ei ?i-au tuiut treazä oon­­$tiinta nationalä“, de?i „putini la numär ?i säraci“, au contribuit fiecare cite 1000—2000 de cärämizi, 2—3 care de piaträ ?i nisip, in vederea ri­­dicärii unui local de $coalä“44. EfortuJ täränimii si al oomunelor, ajutorul acordat de judet $i stat, n-au putut rezolva insä problema localurilor ?colare ,?i lichida nestiiinta *1 Monitorul oficial al Tinutului Mums (I), nr. 6. 1938, p. 130—133. 42 Arh. St. Bucure$ti, fond Casa scoalelor, dos. 967/1928, f. 15. 43 Idem, fond Ministerul de Interne, dos. 269/1924, f. 2. 44 Idem, fond Casa scoalelor, dos. 818ql936, f. 57. 45 Idem, I. 62.

Next

/
Oldalképek
Tartalom