Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
19 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 347 de carte. Locuitorii cätunului Finali, apart inind comunei Iclandu Mare, subliniau intr-un memoriu adresat Minister ului Instructiunii Piublice, la 23 mai 1936, cä datoritä sárácáei ,nu sínt in stare din puter ile lor singure materiale sä-^i ridice ?coalä“ din care cauzä cei 40 copii de virstä ?colarä vor räminie ne^tiutori de carte45. Täranii din Adrian „säraci ca stare material!“, cu toate cä „samt domici de luminä $i oulturä“, nu pot sä-?i dea to^i copaii la §ooalä, din cauza existentei unui local necorespunzätor46. Ca urmare a greutä’tilor materiale ^i a lipsei unui local de §coalä, in unele comurae, peste 75% din copii nu puteau frecventa ?coala. La aceasta se adaugä numärul mic de invätätori cu care erau incadrate $colile säteijti. In Topli^a. de pildä, la un numär de 700 elevi, erau numai 5 invätätori47. Situatia materialä precarä in care se zbäteau unii locuiitori ai a?ezärilor judetului, lipsa unei asistente medicale corespunzätoare din cauza numärulud mic de medici, au determinat permanentizarea in lumea satelor a unei stäri sanitäre proaste. In §ediinta extraordinarä a Consiliului judefean, din 8 iulie 1933, se aratä cä locuitorii unor comune „sínt nevoiti a parourge distance foarte mari pentru a putea ajunge la medicul circumscripíiei cäreiia azi comunele sínt repartizate. Din acest motiv s tarea samtarä a locuitorilor din aceste comune este mai múlt decit ingrijorátoare“48. In 1938, de exemplu, s-au inregistrat peste 53.653 cazuri de bcalä, dintre care cele mai numeroase erau balile sociale ?i infectioiase49. Multe necazuri aveau de suportat täranii §i datoritä abuzurilor sävinjite de aurtonitätile locale. Astfel, notarii din о seamä de comune, precum §i unii pretori, fiind „abuzivi, nepäsätori $i din nenorocire putin buni románi“, nu au respectat instructiunile financiare $i ca urmare au inoasat ,,taxe mai mari pentru acte decit cele stabilite de minister“50. De asemenea, s-au intilnit cazuri cind täranii au fpst bruscati de cei ce aveau datoria sä apliee legaa §i sä le apere .in teres eie, fiind nevoiti, pentru rezolvarea unor probleme, sä batä de zeci de ori la u§ile primäriilor, jandarmeriilcr, preturilor sau autoritätilor judetene. Pretorii, notarii §i jandarmii satelor „sint avertizati ca sä respecte demnitatea omeneascä a täränimii inconjurind orice atitudine de arogantä in contactui cu publioul“, se sublinia intr-o circularä a Ministerului de Interne51. S'ituatia grea in care se zbäteau unii tärani, in perioada interbelicä. nu trebuie pusä pe seama reforméi agrare; ea se da terelte conditiilor obiective de dezvoltare in care se afla Romania, evolutiei generale a agriculturii, politicü agricole a cercurilor guvemamentale, neputintei regimului burghezo-mo^ieresc de a rezolva problema agrarä. 46 Idem, f. 54 $i 62. 47 Idem, i. 56 $i 59. 44 Idem, fond Ministerul de Interne, dos. 454ql933, f. 191. 49 Breviarul statistic al Romäniei, vol. II, Bucure$ti, 1939, p. 126—127 $i 130. 50 Arh. St. Bucure$ti, fond cit. dos. 477/1928, f. 2 $i 4. sí Idem, dos. 316/1929, f. 2.
