Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

\J RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 345

Agricultural ?i Domeniilor dat reprezentantilar unor bänci in mad 1933 se sublinia: „Urmarea silitä reprezintä tot cortegiul de picandi dureroase ?i mäsuiri vexator ii. Adjudecarea este sentin^a de despártire a táranului de pämint. In clipa in care pämintul care cuprinde toatä viata lui, incape pe miind sträine, puteri dumneavoasträ convinge pe acest om cä este drept sä piardä päminttul pentru cä respectui uned creande a cáréi valoare a fost märitä prin stabilizare $i care a fost deja amortizatá prin dobinzi uzuare, о cere? Omul aeesta dezrädäcmat de pämint, lipsit de restul lud de existentä, transformat in proletár vagabond, devine dient politic al tovarä^ilor“38. Pentru a prevend agravaraa acestei situapi care tindea spre о explozie revofufionarä ?i pentru a evita ca täränimea sä devinä „client politic al tovaräfilor“, adicä irifäptuirea adian^ei dintre dasa muncitoare ?i läränime, guvemul a adoptat unele mäsuri care aveau menirea sä u?ureze situafia ^äränimii. Pe aceastä linde se situeazä adoptarea Légii pentru suspendarea executärilor silite, din 18 decembrie 1931 §i Legea pentru asanarea datoriilor agricole, din 19 aprilie 1932, care au fost aplicate §i pe raza de competenda a judetului Mure?.

Täranii au fost u?urati de plata uned párti a datoriilor, dar au devenit datori pe о perioadä de 30 de ani, ln caz de neplatä ei fiiind uonärip pe baza iegilor fiscale. Aceste datorid, dupä cum rezultä dintr-un raport al prefecturii pudejulud Mure? dán 31 octombrie 1936, provin „in majoritatea cazurilor din reforma agrarä, ele fiind contractate ín un an §i achitate ín primul sau al doilea an urmätor“39. Cele mai multe din aceste datcrii sínt pentru pádurile sau terenurile destinate pá?unilor cu care comunele au fost improprietáráte. Unele comune debitoare, din oauza greutáplor, intrebuint.au veniturile izlazurilor pentru alte cheltuieli, iar altele nu au putut prevedea in bugetele lor creditele necesare plä^ii anuitätilor, de?i organele Minásterului Finantelor au faeut repetate interventu, in aceastä privdntä, pe lingä prefecturä ?i comune. In afara acestor datorii täranii erali nevoip sä pläteascä, de asemenea, ?i alte taxe si impozite. In 1938, de pildä, comuna Bräteni trebuia sä pläteascä urmätoarele taxe comunale: pentru serviciul pompierilor din valoarea imobilelor — 1—2%; pentru extras dupä actul de na?tere, moarte, cäsätorie — 20 lei; pentru inscrierea unei hotänri de divort — 100 lei; pentru servdcdui cadastral, intretinerea foilor cadastrale etc., de fiecare iugär — 3 lei; pentru distribuirea da domiciliu a corespondentei ?i pentru serviciul inminärii actelor de fiecare formiuljar — 20 led; pentru uzul repetat sau exceptional al drumuri'lor comunale — 8—10 lei; pentru сигйргеа co?urilor — 50 led; pentru examinarea anualä a homurilor täräne?ti — 10 lei; pentru paza in oomunä — 15—20 lei; pentru paza cimpului, de fiecare jugär — 6 lei; pentru intretinerea drumuriior ?i podurilor — 50—225 lei40.

3Í Monitorul oficial, partea a III-a, Dezbateril“ Adunärii Dvputntilor, nr. 53 din 5 mai 1932, p. 1995.

39 Arh. St. Bucure$ti, fnod cit., dos. 27/1936, I. 1.

40 Idem, dos. 2081/1938, f 1.