Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
asemenea, situa(ia era mad bunä in ceea ce prive?te numärul de vite гаportat la pä$une $i fina(; in judeful Mure§, la 10 ha reveneau 10 vite, pe cind pe (ará in medáe reveneau 19 capete. О cre?tere simtitoare a tuturor categoriilor de animale domestice s-а inregistrat in special dupä anul 1930 ceea ce demonstreazä cä pe mäsurä ce procesul de improprietärire se apropia de sfir$it $i inzestrarea cu inventar a gospodäriilor (aräne$ti a crescut. In 1938, de pildä, cremterea cabalinelor a fost estimatä la 16.682 capete, cu circa 9% mai mare fa(ä de datele inregistrate la ancheta dán 1935, ceea ce reprezintä un spar de 4,5% anuali. Efectivul bovinelor, care pinä in anul 1931 a fost in scädere, tinde, incepind cu anul 1932 spre refaoere, ajungind in 1938 la 90.600 bucäti. Fa(ä de 1932, cre^terea este de 11.091 capete, iar fa(ä de 1935 de 12.189 capete, adicä 12% $i respectiv 13%, ceea ce reprezintä un spor anual de aproape 6%, procent superior fatä de toti anii de dupä räzbai. Efectivul ovinelor ?i porcmeilor a fost, de asemenea, in er entere. Greifteri sim(itoare s-au inregistrat, in mod special, la vacile cu lapte pe care (äranul le folosea, in cele maá multe cazuri, $i la munca cimpului. In 1935 erau la 53.646 bucäti. In perioada 1920—1938, numärul animalelor domestice a arescut cu 246.524 capete, ceea ce (reprezintä un spor de peste 220%, fapt ce demonstreazä saltul enorm oe a avut loc in domeniul zootehniei ca urmare a improprietäririi tärämimii §i a efortului depus de aceasta pentru a-§i reface $eptelul, in vederea cultivärii in bune conditiunii a suprafetelor pe care le defineau. Roadele eforturilor depuse de turáni pentru inzestrarea gospodäriilor lor cu Inventar agricol, au fost, in multe cazuri, reduse deaareoe nu dispuneau de capitalul necesar procurärii de ma§ini-unelte. Aj$a se explicä faptul cä in anul 19315, de pildä, in judet erau doar 82 autotractoare, 53 locomobile si 241 malini de treierat19. ín aceastä situate, majoritatea gospodäriilor täräne^ti au continuat sä-$i lucreze pämintul cu ajutorul animalelor de tractiune .?i cu unelte rudimentäre. Ca urmare, atit gospodäriile täräne$ti create prin reforma agrarä, cit $i cele existente in perioada premergätoare lucrärilor de improprietärire, nu puteau sä obtinä о productie ridiicatä, in conditiile unei inzesträri modeste cu inventar viu ?i mórt, $i a datori'ilor oare apäsau pe umerii lor. Reforma agrarä a avut urmäri pozitive nu numai asupra situatiei materiale a (äranilor, dar $i in ceea ce prive$te situa(ia lor spiritualä $i sanitarä. S-au mregistrat progress simultane pe linia ridicärii nivelului cultural al locuitoriior satelor §i in special al copiilor. In 1930, de pildä, din cei 233.915 locuitord ai jude(ului 69,2% erau $tiutori de carte (74,(2% bärbati §i 63,9% femei), adicä apropiat de media pe Transilvania (68,3%). Din cele 23 judete ale Transilvaniei, judetul Mure? se afla pe locul 9 in ceea ce prive§te numärul ^tiutorilor de carte, cele mai ridicate procente fiind in jude(ele Bra?ov (86,9%), Cduc (74,4%), Odorhei (85%), Sábiu (85,2%), Tirnava Mare (83,7%) $i Trei Scaune (84,2%). 338 _____________________________TRAIAN RUS__________________________________10 19 Ministerial Agriculturii $i Domeniilor, Statvstica animalelor domestice pe anul 1935, Bueure$ti, 1936, p. 26.
