Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
11 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 339 Dupä gradul de instrucpe reparti^La locuátorilor era urmätoarea г20 Gradul^^mstrucpe Mediu urban (%) Mediu rural (%) 4 extrascolarä 1,5 0,8 primarä 61,0 94,2 secundarä 29,1 3,7 profesionalä 4,9 0.7 universitarä 2,2 0,3 alte $coli superioare 1,3 0,3 _____________________________________100,0_____________________100,0___________ In 1934, cele 379 ?ooli, dintre care 362 rurale, erau frecventate de 32.837 elevi din totálul de 66.881 copii de virstä ?colarä. Un numär de 2.275 copii urmau cele 31 grädini^e, dintre care 23 se afiau in mediul rural. In perioada 1933—1936 s-au cheltuit 11.342.162 lei pentru construdrea de noi ?coli §i säli de clasä. Numärul cadrelor didactice a fost estimát la 794 (profesori, invätätori ?i educatori)21. • Spre deosebire de perioada dinadnte de primul räzboi mondial, ín satele jude^ului pulsa о w^ä culiturailä mai intensä. In 1930, de pildä, despärtämintul Asociapei „Astra“ din Tirgu-Mure? avea filiale in Band, Gurghiu, Miercurea-Niraj, Riciu, Reghin, Teaca ?i Toplita. In localitäple 3orsee, Cerghid, Gurghiu, Idicel, Jabeni^a, Lunca Mure?ului, Säcalul de Pädure, ТорЩа ?i Ungheni erau cämdne culturale ale Fundatiei culturale regale „Prtincipele Carol“. De asemenea, funcponau 60 cämine culturale, 16 societäti muzicale ?i 14 biblioteci care aparpneau de Casa $coalelor. In mediul rural i?i desfä?ura activitatea un singur cinematograf22. Situatia s-а imbunätätit fajä de perioada dinainte de räzboi ?i in ce prive?te «sistenda medicalä. In 1930 erau 82 de medici fatä de 24 ci^i au fost in 1915, 11 farmaci?ti, 85 tehnicieni dentari, 108 moa?e; de asemenea, erau spitale de stat, douä sanatorii ?i douä dispensare. Din cele redate pinä in prezent, se desprinde concluzia cä in perioada de dupä aplicarea reforméi agrare situatia täränimii s-а imbunätätit din punct de vedere material, sanitär ?i cultural ?i aceasta in primul rind datoritä pämintului pe care 1-au primit prin improprietärire. Aceasta imbunätätire a vletii materiale ?i spirituale a locuitorilor a?ezärilor rurale diin judetuil Mure? este ?i mai clarä dacä facem о eomparape cu situafia lor in perioada dominatiei austro-ungare. Nu inseamnä cä cele de mai sus trebuie sä ne ducä la concluzia cä in a^ezärile judepilui Mure? s-а creat un „El dorado“, 'färänimea, ca de fapt marea majoriitate a loouitordlor, a continuat sä ducä о viajä materialä ?i spirituailä destiul de grea. Aceasta, deoarece, cu toate rezultatele pozitlve 20 Enciclopedia Romäniei, vol. II, p. 287—288; Anuarul statistic al Romäniei pe anii 1935—1936, p. 41. 21 Arh. St. Bucure?ti, fond Ministerul de Interne, dos. 27/1936, f. 2 ;i urmätoarele; Ministerul Propagandei Nationale, Studii ?i documentare, dos. 238,f . 6—10. 72 Enciclopedia Romäniei, vol. II. Bucure?ti, 1938, p. 288.
