Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
13 DIN ACTI V IT ATE A ASTREI 317 sosi, restül pentru cár# ^colare la elevii mobilize {ilor, plá^i de 'taxe §colare etc“58. Alte danatii ca cea a lui N. Opincar din Orá$tie (5.000 coroane), ne grevatá de nici о obligatie din partea Astrei sau cea a sotilor loan ?i Écaterina Rusu din Brad (40.000 coroane pentru „o fundatiune“) creau posibilitatea retipäririi unor bro?uri59. Sint cunoscute ?i apreciate dovezile de simpatie pentru osta$ii románi oferite cu dámicie de masa maré a cehilor, aflati intr-o situate similará cu cea a románilor transilväneni, dar $i de eminenti oameni de cultuirá cum au fost dr. loan Urban Jarnik őrá abatele Metódiu Zavoral de la mánástirea Strahov. In corespondenta sa de la Praga din mai 1916, unde se afla incorporat, Horia Petra-Petrescu schiteazä portréiul moral al abatelui de lingä Praga ale cárui sentimente pentru románi §i limba lor deveniserá de notorietate intre solidati $i chiar ín Transiivania. In prefata la cele trei predici ale abatelui Metodiu Zavoral, publicate in revásta Transilvania, H. Petra-Petrescu íntáre^te imaginea conturatá deja a célúi care $i-a ci^tigat stima románilor din imperiu. Un citat, ceva mai intins, este revelator in acest sens: „Marele prieten al románilor nu s-а márgiinit numai la vizitarea ránitilor de prin spitalele din Boemia, nu s-а ingrijit numai de «^ozätori» románe^ti in spitalul-lazaret al minástirii, in fruntea cáreia l-а a$ezat pronia cereascá; a vrut sä ne sará intr-ajutor ?i cu scrisul, dupá ce ne-а ajutat cu vorba $i cu fapta, lásindu-ne sä cetim in inimä. In decursui «sezätorilor» i-a venit ideea sä tälmäceascä in románe$te citeva predici, {mute in faja unui public, compus din intelectuali cehi din Praga (Smichov), in anul 1913. Ciné va ceti predicile de fatä — cäci despre aoeasta este vorba — se va convinge cit de potrivitá a fost ideea aceasta a abatelui de la Strahov. Problemele fundamentale de eticá cre?tiná, tratate in aceste trei predici conferinte, se pót referi prea bine ?i la imprejurärile noastre sociale, $i dacá a pleda pentru caritatea cre$tineascä este cu cale in timp de pace, citä vreme nu zängänesc armele, acum, in timpul räzboiului infrico^at, este cu atit mai potrivit“60. Färä a insista asupna corespondentei interesante provenite de la H. Petra-Petrescu, in perioada cind se afla la Praga, se ouvine sä aducem un omagiu acestui intelectual astnist, care a fäcut о bunä propaganda romäneascä in capitala Boemiei. Muzeul „Asociafiunii“ s-а imbogätit cu fotografii (H. Petra-Petrescu aläturi de soldafi románi la Strahov), cärt-i, serisori, toate documente ale unei epoci tulburi81. 5t Fond Astra, doe. nr. 147, 158/1916; 184/1916, f. 24; 321/1916. f. 56—57. w Ibidem, doc. nr. 321/1916, f. 33—34; 1021/1916 — pr. verb, din 9 iunie 1916, f. 145; rev. Transilvania, 1917, p. 103. 40 H. Petra-Petrescu, Drept Introducere, In rev. Transilvania, nr. 1—6. p. 9. M. Zavoral a Infiintat un spital cu о sutä paturi In cadrul mänästirii. Cf. loan I. 9erban, Din lupta voluntarilor transilväneni pentru unire. Senatui central al ofiterüor fi soldafilor románi din Viena, In Sarge (ia, XV, 1981, p. 279. 41 Fond Astra, doc. nr. 184/1916, f. 26;. 391/1916; rev. Transilvania, 1917, nr. 7—12, p. 108. Doc. nr. 391/1916, scrisoare ?i fotognafie consultato de noi anterior, in prezent au dlspárut din fond. In registrul documentelor servite ia sala de studii am fäcut cuvenita reentíune la póz. 859/12,08.1882.
