Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
318 DÓRIN GOT IA 14 $coala civdlä de fete a „Asociafiunii“ primise $i ea dispozitiile de räzboi ale ministerului de resort in ceea ce private obligativitatea colectelor in vederea aprovizionarii au alimente, imbräcäminte, báni a soldatilor de pe front sau din spitale. Daca pentru aceste aspecte datele aibundä, inclusiv participarea ?colii la imprumuturile lansate de stat, in privinta cärfilor destinate soldatilor, románi, in special, gäsim doar citeva mentiuni. In octombrie 19Í5 se cerea de cätre Oesterreicher Sári Budapest un abecedar romänesc sau romäno-maghiiar pentru soldati románi din spitalul „Nemz. Munkapárt“ din Budapesta, iar in martié 1916 Inspectoratul §со1аг Sibiu urgenta organizarea unei colecte pentru trimiterea de cärti soldatilor de pe front. Nu am gäsit indici despre materializarea acestor dispozitii, uitate probabil, in noianul celor muite din anii räzboiului sau preluate de Astra62. Depozitul de carte la sikpitul anului 1915 era de 11.592 exemplare, la care se adaugä cele 10.00 calendare tipárite, deci 21.592. De.-;i datele se referá §i la 1917, din cauza absen^elor bibliotecarului, unele cifre sint totu?i elocvente: 22.491 ín primele 6 luni, 300 abecedare, 8.159 din Biblioteca poporalá (2.510 coroane), 8.304 (1.481,50 coroane) — dinire care 5.000 cärti de rugäciune §i de cintece procurate de la diferite edituri prin contribuli63. Fondul de carte detinut era in scädere vizibilä, ajungindu-se in 1917 aproape la epuizarea lui, ceea ce ridica dificila problemä a retipäririi unei pär(i a colectiei Biblioteca poporalá. Se avea in vedere chiar $i achizitionarea de cärti din alte colectii sau de la al(i editori pentru completarea propriei lor rezerve. Dificultatea consta in cheltuielile pe care le presupunea о reeditare masivä in plin räzboi, cind penuria de hirtie, oostul ei ridácat, ca ?i pretul editärii, nu puteau fi suportate de societatea de pe Gibin. In micä mäsurä se rambursase о parte a cheltuielilor de pinä atunci cu donatia de carte pentru soldati prin unele societäti romäne$ti sau sträine $i unii dintre preotii militari, care au achitat preful integral sau partial. Dintre preotii militari, Moise Ienciu, profesor seminarial la Caransebe$, s-а situat prin abnegatia $i exemplul personal, prin simtul pracüc ca $i viziunea sa de ansamblu, la intelegerea ^i rezolvarea celor mai stringente probdeme care främintau deopotrivä „Asociafiunea“ $i masa celor moblizati. Corespondenta sa ciemonstreazä cä s-а contopit cu con5tini ta colectivä a romänilor de pe front, devenind ecoul ei ?i totodatä al intregului neam romänesc de la vest de Carpati. ln scrisoarea din 16 februarie 1917, „ca mandatar al conferintei greco-ortodoxe románé de la frontul italian", intervine pe lingä conducerea Astrei ca sä se publice un apel prin care populafia romäneascä sä fie indrumatä sä adune cärti, inclusiv abecedar, pentru soldati $i bani pentni retipärirea bro$urilor din 62 A.S.S., Fond Scoala civilä de fete a „Asociafiunii“, doc. nr. 231/239/1915; 59/1916; reg. de intrare-ie$ire, f. 33, 39; rev. Transilvania, 1916. nr. 1—6, p. 77, í3 Rév. Transilvania, 1916, nr. 1—6, p. 83—81: 1917, nr. 7—12, p. 103—107, 1919, nr. 1—12, p. 17.
