Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
280 IONEL MURE?AN 16 ginerii operátori sau delega^ii Direc^iei Cadastrului. Din loturile parcelate s-au redinut suprafedele necesare pentru interesele culturale, economice, sociale, militare $i educative ale comunelor, fiind repartizate unor instituti, societati culturale sau trecind in rezerva de stat. De aoeastä prevedere au beneficial ín special comunele romäne$ti din Transilvania unde, in conditile stäpinirii duaiiste, bisericile $i scolile au avut о situafie preearä. Tragerea la sordi a ioturilor individuale era efectuatä in gedulde publice, la care participau $i delegadii sätenilor. Hotäririle comisiilor de ocol pentru expropriere si a celor pentru improprietärire puteau fi contestate in fafa presjedindilor comisiilor judefene in termen de 5 zile de la pronundare. Camisiile judetene aveau indatorirea de a judeca in termen de 15 zile cazurile de apel. Hotäririile lor rämineau definitive §i nesupuse recursului, in afarä de cele legate de preful pámíntuluí, care erau de competenda curdilor de apel. Noul Regulament de aplicare a légii pentru reforma agrarä din Transilvania, Banat, Cri$ana §i Maramure? din 12 iulie 192262 preciza cä secretarii $i birourile comisiilor jude|ene ?i a celor de ocol pentru expropriere puteau servi §i comisiilor judetene $i de ocol pentru improprietärire. Secretarii tuturor comisiilor erau ajuta^i la intocmirea lucrärilor de eite un arhivar. Copiile lucrärilor teoretice de refonnä agrarä erau inaintate consiiieratelor agricole. Prin Decretul nr. 4496 din 28 octombrie 192263, republicat cu modificari la 29 decembrie 192364, Comitetului Agrar, care fusese doar un organ eonsuiltativ, i se lärgesc atributiile, fiind transformat intr-un organ judecätoresc superior. Prin acest act competenda comisiilor i ude jene ?i a celor de oool a fost limitatä. Comitetul Agrar era compus din 12 membri, nurniti pe termen de cinci ani, dintre magistrali §i juri^tii obi^nuidi sau dinire cei de la inalta Curte de Casadie ?i Justi+ie ori de la curdile de apel, dintre specialism in agronomie sau stünde economice. Ministerul Agriculturii $i Domeniilior era §i pre$edintele Comitetului Agrar. El avea dreptul sä numeascä doi väcepre^edindi dintre cei 12 membri ai Comitetuluá. Cererile de revizuire a hotäririlor organelor subordonate se adresau presedintelui Comitetului in termen de douä luni de la pronundarea lor. Hotäririile Comitetului Agrar se elaborau cu majoritatea absoluta a votiurilor $i irämineau definitive, executorii, $i inatacabile pe nici о cale, náci ordinarä, nici extraordinarä. Prin admiterea dreptului de a hotäri definitiv, in absenda pärdilor, s-а deschis calea arbitrajului mai ales ín favoarea mo^ierilor. Aceasta a creat nemeredere fa da de actul improprietäririi, muldi därand väzrnd in mäsurile luate incercärile guvernului de a renunda la reformä.65 Conform articolului 2 al Légii amintite, secdiunile Comitetului Agrar pentru Transilvania $i Bucovina au fost obligate sä-?i inainteze lucrärile 62 Ibidem vol. XIII—XIX, 1922—1926. p. 198—245. 63 Ibidem, p. 357—359. 64 Ibidem, p. 707—708. cs $andru D, op. dt., p. 86.
