Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
17 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE 281 pre^edintelui Comitetului Agrar din Bucure^ti. Prin Regulam entui din 27 februarie 1S2466 a fost redus numärul membrilor componenti ai celor trei sectiuni. Astfel, sectiunea. .pentru vechiul regat era oompusä din 6 membrii, cea pentru Transilvania, Banat, Cri$ana $i Maramure? din 5 membri iar sectiunea petntru Bucovina din 3 membri. In acelasi an a fost desfiintaitä Direct,ia Generalä a Reforméi Agrare din Cluj, atribufiiile ei fiind preliuate de Casa Centralä a Cooperatiei $i Improprietärirü Sätenilor cu sediul la Bucure^ti.67 Legea din 25 martié 132568 a adus completári in privinta component«! Comitetului Agrar intrudt a extins competenda sa ?i asupra proceselor de reformä agrarä din Basarabia. El s-а mentinut ca singura instantä de casare din ta<rä in materie de expropriere §i improprietärire. Prin legea pentru organizarea Ministerului Agriculturii §i Domeniilor din 4 mai 192769, in Transilvania au mai fost desfiin+ate unele institutii provinciale ajutätoare cu caracter mixt, atriibutiile lor trecimd asupra Casei Centrale a Cooperatiei $i Improprietärirü Sätenilor. Aceasta a rämas in sulbondinea Comitetului Agrar pinä la 2 august 1829 cind, potrivit noii Legi de organizare a ministerelor, s-а desfiintat, activi tat ea ei fiind continuata de Directia Aplicärii Refoimei Agrare, nou creatä70. Prin reforma agrarä din 1921 s-au expropriat mobile private mai mari de 200, 300 §i 500 de jugäre, in functie de densitatea таге, mijlocie sau micä a populatiei. In regiunile cu populatie densä se puteau expropria, cu avizul Comitetului Agrar mobile cu peste 100 de jugäre, dar in cazuü islazurilor cele mai mari de 50 de jugäre. Puteau sä se facä in unele cazuri §i exproprieri totale. Pina la 1 ianuarie 1929 in Transilvania au fost expropriate 3.118.517 jugäre, din саге 2.906.073 jugäre ddn mobile particulare iar 212.477 jugäre din proprietarie statului. Din aceasta suprafata 932.283 jugäre erau terenuri cultivabile, restul pä^uni, parcuri, intravilane, embaticuri, mine, cariere, vii, livezi $i päduri afectate pä$unatului. Numärul celor inscribi pe tabelele de improprietärire era de 454.673 dintre care 337.082 roimäni, 117.591 alte nationalitäti dar dintre acestia au fost improprietäriti 212.803 romäni, 82.640 unguri-secui, $vabi §i alte nationalitäti conüocuitoare.71 Spre deosebire de motivarea data exproprierilor din vechea Romände „pentru cauzä de utilitate nationalä“, Legea de reformä agrarä din Tran-, silvania foloseste formula „pentru cauzä de utilitate publica“. S-а urmärit prin aceasta diferentiere, subdinierea tocmai a intentiei légii de a ingloba in prevederile sale $i interesele nationalitätilor conlocuitoare, prevederi de care s-а finut intr-adevär seama la aplicarea lucrärilor de reforma agrarä. fi(S Hamangiu C., op. cit., vol. XIII—XIV, 1922—1926, p. 726—728. 07 $andru D., op. cit., p. 81. 68 Hamangiu C., op. cit., vol. XI—XII, 1922—1926, p. 1196—1197. 69 Moniborul Oficial nr. 97, 1927 mai 5, p. 6186. 70 Hamangiu C., op. cit., vol. XVII, 1929, p. 877—903. 71 Galea Aurel, op. cit., p. 241—242.
