Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
g EVOLUTIA ISTORICA a ORA?ULUI TIRGU MURE? 155 1898 incä mai pástra un $ant pentiru drenarea apelor provenite de pe vechiul brat ce sträbätea centrul ora$ului. Raportat la numárul locuintelor ?i al populatiei suprafata ora§ului de atunci (ín 1350), care era de 31 ha, poate fi consideratä destul de mare dacä se comparä cu aceea a órajelor Sibiu (55,1 ha), Bistrita (24,2 ha), sau Bra$ov (31,6 ha).68 Este explicabilá aceastá siíuatie prin insu$i caracterul aproape rural al localitátii, ín care predominau gospodárii cu case $i grádini íntinse, terenuri intravilane de pá^unat, situatie specificá ce s-а mentinut timp de secole. Este greu de presupus, fie ^i estimativ, care a fost numárul constructiilor — respectiv al gospodäriilor — ín aceastá perioadá. Pe baza socotelilor dijmelor papale din anil 1332—1336 se poate calcula, evident aproximativ, numárul gospodäriilor existente in асеа perioadá. In anul 1332 se menticmeazá, penltru prima platá suma de 40 denari, pentru a doua platá a aceluiasi an un fertun de argint bún, echivalentul a 44 denari, pentru anul 1333 un fertun, adicä tot 44 denari, pentru anul 1334 un fertun §i trei kuntini, echivalentul a 52 denari §i in sfir?it pentru anul 1335 s-а achitat о sumá de 3 lotoni de argint, adicä 36 denari. Rezultä, ca atare, in medie circa 43 denari anual. Pentru comparatie am luat unele localitäti din scaunul Orä$tiei a cäror cifre pentru perioada analizatä, sint certe deoarece au fost calculate cu exactitate69. Media gospodäriilor de о a?ezare in cele opt localitäti in?irate este de 155. Luindu-se media locuitorilor acestor a$ezäri, care poate fi consideratä la 593 loeuitori, se poate aprecia circa 3,80 loeuitori pe gospodärie. Din registrul de dijme papale se poate obtine г,i media valonLij sum el or plätite de aceste localitäti care este de 131 denari, adicä 43 gro$i. *Fatä de numárul gospodäriilor se obtine о medie de circa 0,24 grofi/fum. Tinindu-se seama de suma medie anualä achitatä de preotul din Tirgu- Mure$, echivalentä la Г5 gro?i, impärtit la cei 0,24 grosi/fum, se obtin circa 62,5 gospodárii, care poate fi rotunjit la 63 gospodárii. Nu trebuie uitat faptul cä aläturi de populatia catclicä care era obligatä la plata dijmei, ora$ul Tirgu-Mure? — la fei ca ?i in celelalte localitäti din Transilvania si indeosebi in localitätile invecinate — era populat ?i de populate ortodoxä (romána), а cärui numär de gospodárii poate fi apreciat la cel putin 10%, anume 6—8 familii. Óraiul avea, deci, la inceputul atcstärii sálé documentare un numär de 69—71 gospodárii, fiind о localitate incä micä, un tirg in formare, dacä il comparäm cu celelalte ora§e din Transilvania, care in anul 1350 aveau un numär insemnat de parcele clädite cum sínt la Bra$ov 650, Sibiu 550 ?i Bistrita 42070. Prezenta bisericii $i mänästirii, chiar fortificate, nu au reu?it sä con-68 Paul Niedermaier, Dezvoltarea urbanisticä a unor ora?e Transilvänene din secolul al Xll-lea pinä in secolul al XV-lea, in Studii de istorie a nafionalitätilor conlocuitoara din Romania si a infräfirii lor cu nafiunea romána. Nafionalitatea germana, Bucuresti, I, 1976, p. 122. 69 Orä?tie 334 fumuri (gospodárii). Romos 225, Ighiu 257, Cricäu 188, Cästäu 64 Sereca 60, Turda? 50, Pricaz 35, in Stefan Pascu, op. eit., I, 1971, p. 229. 70 ?t. Pascu, op. cit. II, 1979, p. 200.
