Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
156 IO AN EUGEN MAN 10 centreze popularia, a^a cum s-а intimplat in numeroase ora$e transii vänene, cu sträzi dense, dezvoltate pe un plan radiar — concentric, avind ca centru asemenea constructi, prin a cáror monumentalitate $i silueta sä domine localitatea. Tipológia terenului coroboratä cu structura parcelelor, intregite cu nevoile ?i posibilitäfile economico-sociale ale populafiei, au determinat о dezvoltare aglutinarä a ora^ului insolita $i de о extindere polinuclearä. Lipsa märturiilor documentare contemporane, modificäriie survenite de-a lungul secolelor ín tipológia localitäfii fac imposibilä cunoa$terea exactä a vechii structuri a ora$ului. Au putut exista, ]a inceputul secolului al XV-lea, cél pufin trei asemenea nuclee, situate la nord, est $i sud de bisericä. Judecind dupä orientarea fronturilor $i in funcfie de existenfa terenurilo-r propice pentiru construcfii, nucleul nordic il formau citeva mari parcele de pe sträzile Avram lancu $i Doicesti. Forrná sirnilarä, tot la fei de pufin conturatä, il avea ?i nucleul de est situat de-а lungul pärfii drepte a sträzii Mihai Viteazul (pe partea stingä a sträzii se afla un $anf ce colecta apa izvoarelor de pe versanfii inveeinafi), pinä in apropierea intersecfiei cu Bulevardul 1 Mai, cu incä citeva loturi räzlefe din zona sträzilor Papiu Ilarian, Bailor t $ipotului. Ultimul nudeu, cel din sud, cuprindea pareelele situate pe cele douä sträzi, aproximativ paraleie, Borsos Tamás $i Kogälniceanu, perpendiculare pe partea superioarä a piefii Bolyai, unde era un spafiu mai larg. Este nucleul cél mai ordonat, cu loturi relativ mai mioi, di&puse unul lingá altul, probabil locuite de numerosi me^te^ugari ?i unde se aflau cele mai multe edificii religioase $i sociale. » Asa s-а ajuns la formarea a numeroase paji^ti intravilane, unele prezente in anul 17507J, in parte formind spafii largi, care, cu toate modificärile structurale survenate, s-au pästrat in mare parte. Numai a$a se oxplicä existenfa largului Bulevard 1 Mai, a piefii situate la est de cetate (inainte de formarea sträzii Nicolae Iorga), piafa Bolyai. Exista о paji$te intinsä §i in strada Lupém, in zona intersecfiei cu sträzile Sportivalor §i Arinului, derivind din spafiul ocupat de vechiul tirg de vite (Plansa nr. XLIV). Sträzile sau ulifele erau in cea mai mare parte inguste ?i intortocheate, färä a avea aliniamente rectilinii pe distanfe mari, configurafia lor fiind determinata in bunä parte de relieful terenului. Din oras legätura cu restul localitäfilor se fäcea prin strada Avram lancu ?i in continuare prin strada 7 Noiembrie spre Regime; prin piafa Bolyai $i Stefan cel Mare, in continuare Bulevardul 1 Decembrie 1918 spre Sighipoara; din piafa Bolyai prin strada Lupeni $i mai departe strada Gheorghe Doja spre Ludu$ $i, in sfiryit, din piafa Petőfi prin strada Cälära?ilor spre Band. 71 71 Conform härfii din anul 1750 a ora?ului Tirgu-Mure$, in care se observä paji$tea dintre sträzile Avram lancu $i Doice$ti. pe actualul traseu al sträzii Cosmi - nului, apoi paji$tile ce märgineau, la nord, est ?i sud cetatea feudalä, cSt ?i in zona sträzilor Lupeni ?i Köteles Sámuel.
