Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
154 IOAN EUGEN MAN 8 tirziu, de regina Izabela, ín 1557, sau de regele loan al П-1да la Г56362. Erau privilegii care recunoyteau realitatea a?ezärii la acele wemuri, adicä existenta unor factori ce confereau locului о situate privilegiatä a§ezärilor rurale obi§nuite. Existenta bisericii si mänästirii dln incinta fortificatiei secolului al XV-lea, ofereau siguran^a ?i totodatä, Prosperitäten comerciantilor а$еzati aici, sau celor veniri de prin alte locuri, indeosebi din Cluj §i Brasov. Sínt cunoscuti asemenea comercianji clujeni incä de la 136863 64 a cäror prezen^ä la Tirgu-Mure? avea sä persiste si sä creascä $i datoritä privilegiilor de care au benefieiat. Care era infätisarea ora?ului din punct de vedere urbanistic la inceputurile sale, cit si dupä aceea, este о intrebare la care nu se poate räspunde cu u$urintä. La inceputurile sale óraiul ocupa о micä íntindere ре platóul céléi de-а doua terase a riului Mures, insä lntr-un sit cit mai carespunzätor nevoilor locuitorilor säi si evolutiei sale urbanistice. Analizind structura planimetricä, limitele ce conturau órásul in secolele XIV— XV, puteau fi cele märginite azi de strázile Avram Ianeu, Doicesti, Mihai Viteazul, Etorsos Tamás si paríea supericará a str. Bolyai (piata), corespunzätoare unei suprafete de circa 36 ha. Pe acest teritoriu óraiul avea sä se dezvolte pina eätre mijlocul secolului al XV-lea. Partea de jós a orasului, corespunzátoare actualului centru civil, cu principaleie ártere de circulatio ce derivä din acestea, incä nu exista, ea fiind, la acele vremuri un térén supus revärsärilor unui brat al riului Mures ?i piraielor ce aluviau de pe versantele dealurilor ínvecinate54. Cu ocazia säpäturilor peritru fundatia casei „Petráskó“ din piata Trandafirilor, ín anul 1824, s-au gäsit resturile unei móri de apä:65 о roatä, piatra de moarä cit ?i alte componente de stejar carbonizat. Gninzi impietrite s-au gäsit si cu ocazia unor säpäturi din strada Lenin66. Au fost construite aceste mori, probabil, la cumpäna secolelor XV—XVI, cind Ьга(и1 riului Mure? curgea incä la poalele promontoriului pe care se afla órásul, venind dinspre Singeorgiu de Mures, pe locul actualei sträzi Lenin si a pietii Trandafirilor, devia apói brusc prin zóna sträzii Horea spre matca principalä. Vechi denumiri de sträzi amintesc de acest vechi traseu, cum ar fi Mures Mort (azi Solidaritätii, apói fosta strada Poklos (azi piata Trandafirilor), denumire cunoscutá incä din anui 159767, sau strada Plutasilor (azi strada Horea), care "n anul 62 rbidem, pnr. 27/1557; 37/1563. 63 Samuel Goldenberg, Clujul in secolul XVI. Producfia ?i schimbul de märfuri, Bueuresti, 1958, p. 288. 64 In iarna anului 1555 din cauza ploilor apa revärsatä a riului Mure§ a luat cu sine maara ora?ului, in Erdélyi Történelmi Adatok (= ETA.)É (Izvoare istorice transilvänene), Cluj, I, 1855, p. 17. 65 Fodor István, A Székely főváros bölcső korából, (Capitala secuilor in epoca de leagän), in Krónikás Füzetek (=KF), (Caiete de cronicar), Tirgu-Mure?, 1936 nr. 13—14, p. 2. 66 Ibidem, p. 2. 61 Arh. Stat., Filiala Tirgu-Muref, Fond primaria orasului Tírgu-Mure?, Acta politica. (In continuare Arh. Stat., Acta politica), nr. I, 63/1597
